Plățile pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, neimpozabile și deductibile

Serviciul Fiscal de Stat informează că, cheltuielile suportate de către angajator pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, vor fi recunoscute spre deducere în scopuri fiscale, cu condiția că plățile respective au fost efectuate până la 31 mai 2021.

Totodată, plățile suportate în folosul angajaților de către angajator până la 31 mai 2021, pentru procurarea vaccinului și serviciului de vaccinare anti-COVID-19, vor constitui surse de venituri neimpozabile pentru angajați și vor fi incluse în categoria drepturilor și veniturilor din care nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Normele respective au fost aprobate prin Dispoziția nr. 2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, adoptată la data de 08 aprilie 2021.

Informații suplimentare la subiectul în cauză pot fi obținute prin apelarea Centrului Unic de Apel al Serviciului Fiscal de Stat, la numărul de telefon – 0 8000 1525. Apelul este gratuit.

#Fisc #vaccin anti-covid-19 #vaccin COVID-19 #serviciul fiscal #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi