S-a surpat pământul de sub calea ferată a lui Voronin! Trenurile sunt direcționare pe la Basarbeasca

Traficul feroviar pe tronsonul de cale ferată Cahul – Giurgiulești a fost suspendat ieri, 24 august, urmare a alunecărilor de teren care s-au produs pe o porțiune, a declarat pentru bani.md, Dumitru Prohnițchi, șeful Serviciului comercial de la CFM.

Potrivit lui, traficul feroviar a fost redirecționat pe la Basarabeasca. „O echipă de specialiști a fost trimisă la fața locului pentru a înlătura deficiențele”.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

în anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.

#inundata #CFM #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sprijinirea tranziției tinerilor de la studii către piața muncii s-a aflat în centrul ședinței Grupului de lucru nr. 6 „Dezvoltarea Pieței Muncii”, organizată în cadrul Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova. Reuniunea a fost prezidată de Sergiu Harea, președintele Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Agenda ședinței a inclus prezentarea inițiativei Comisie Europene – Garanția pentru Tineret, un model de politică publică aplicat cu succes în mai multe state europene și din regiune. Acesta presupune oferirea, într-un termen scurt după finalizarea studiilor sau după intrarea în șomaj, a unei oferte concrete de angajare, educație, formare profesională, ucenicie sau stagii de practică.

Experții implicați în programul EU4Youth Faza III au relatat despre conceptul programului Garanția pentru Tineret (Youth Guarantee) și modul în care funcționează la nivel european. În cadrul ședinței au fost analizate bunele practici în implementarea Garanției pentru Tineret, inclusiv exemple relevante din Lituania, care demonstrează eficiența acestui mecanism prin cooperare interinstituțională, servicii personalizate pentru tineri și implicarea activă a angajatorilor. Totodată, a fost prezentat stadiul actual de implementare a Garanției pentru Tineret în Ucraina, oferind perspective utile privind adaptarea acestui instrument în contexte economice și sociale diferite.

De asemenea, discuțiile au abordat stadiul actual al gradului de informare a tinerilor din grupul NEETs în Republica Moldova, fiind analizate măsurile existente și necesitatea consolidării mecanismelor de informare, orientare și sprijin pentru integrarea acestora pe piața muncii.

Sergiu Harea a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării intersectoriale pentru dezvoltarea unei piețe a muncii moderne și competitive. În acest context, Președintele CCI a menționat că sprijinirea angajării tinerilor și dezvoltarea competențelor reprezintă investiții strategice în viitorul economiei Republicii Moldova.

”Tranziția tinerilor de la sistemul educațional către piața muncii rămâne una dintre provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova. Mulți tineri întâmpină dificultăți în obținerea primului loc de muncă, din cauza lipsei experienței profesionale, a nepotrivirii competențelor sau a accesului limitat la informații și oportunități de angajare. În acest context, în Republica Moldova au fost inițiate măsuri de sprijin pentru angajarea tinerilor, inclusiv programe naționale de stimulare a angajării tinerilor pentru prima dată în industrii de importanță strategică”, menționează CCI într-un comunicat.

Totodată, a fost subliniată oportunitatea extinderii și lansării unor mecanisme naționale suplimentare de facilitare a angajării tinerilor, aliniate bunelor practici europene.

În încheiere, participanții au concluzionat că Garanția pentru Tineret reprezintă un instrument eficient pentru sprijinirea tranziției tinerilor către piața muncii, iar schimbul de experiență și cooperarea interinstituțională contribuie la consolidarea politicilor de ocupare a tinerilor pe termen mediu și lung.

Ședința precedentă a Grupului de lucru nr. 6 a avut loc la 22 decembrie 2025, în cadrul căreia au fost discutate reformele prioritare în domeniul muncii și protecției sociale în noul context guvernamental, fiind totodată consultat și aprobat Planul de activitate al Grupului de lucru pentru anul 2026, necesar pentru sprijinirea dezvoltării forței de muncă calificate și a condițiilor de muncă moderne.