Ploaia de rachete a lui Putin în Ucraina prelungește starea de urgență în Republica Moldova

Premierul Dorin Recean merge în 26 mai în Parlament pentru a cere prelungirea stării de urgență.

În Cadrul ședinței Guvernului, ministrul de Interne, Ana Rvenco a justificat prelungirea stării de urgență urmare a prelungirii bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii civile din Ucraina.

„Continuă atacurile masive cu rachete asupra infrastructurii civile și militare a țării vecine, cu pierderi umane și materiale semnificative, iar proximitatea războiului continuă să afecteze și să vulnerabilizeze inclusiv Republica Moldova. Există în continuare și pericolul de survolare neautorizată a spațiului aerian național. Trebuie luate în calcul și amenințările Rusiei de utilizare a armamentului nuclear. Moldova este în continuare expusă amenințărilor războiului hibrid”, a spus Ana Revenco.

Republica Moldova se află în stare de urgență din 24 februarie 2022, de la invazia Rusiei în Ucraina. De atunci, Guvernul periodic a prelungit-o.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#stare de urgenta #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.