Podul pe care a trecut Eminescu și „Micul Cluj” de la cotitura unui râu. Descoperim Ungheniul din Valea Prutului

Oraşul care ar exista de pe timpul lui Alexandru cel Bun, Ungheni, a fost descoperit de echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Localitate este dintre cele mai prospere din regiune din punct de vedere economic, cultural și geografic, iar oamenii de aici păstrează cu sfințenie tradițiile neamului.

Denumirea orașului se datorează poziționării în formă de unghi, la una dintre cotiturile Prutului. Cercetătorii spun că Ungheniul de astăzi a fost cândva un sat numit Unghiul.

„Aici, în spațiul acesta s-a creat cultură și istorie. Avem o colecție de troițe românești. Ele sunt monumente, sculptate într-un stil artistic românesc. Avem apoi o colecție bună de port popular, mai ales femeiesc, din acea epocă. Sunt fenomenale, originale, arată toată tradiția românească din acea perioadă. Documentele, cărțile pe care le avem, arată progresul vizibil pe care l-am avut atunci. S-a învățat în limba română, s-a făcut aici un teatru”, relatează directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, Vasile Iucal.

Clădirea casei de cultură din Ungheni, care găzduiește și muzeul, a fost construită de sovietici, în locul unui cimitir al eroilor români. În memoria unității de cândva cu malul drept al Prutului, instituția de cultură păstrează o bucată din gardul cu sârma ghimpată, după care stă sculptura lui Iisus Hristos răstignit.

Orașul Ungheni a fost primul din Republica Moldova care a schimbat, imediat după independență, denumirea străzilor, din cele sovietice, în nume care aduc omagiu evenimentelor, obiceiurilor și personalităților românești.

„Podul peste Prut eu îl calific ca pe un cadou pentru Ungheni. Această localitate medieval a trecut podul și calea ferată, a impulsat dezvoltarea localității – a crescut numărul populației, de meșteșugari, a crescut relațiile comerciale. Dintr-o localitate medievală a devenit un orășel. Podul l-au trecut personalități de cultură: Eminescu, în 1885, Ion Creangă, Sadoveanu, personalități politice”, susține profesorul de istorie Iurie Cujbă.

Ansamblul de dansuri populare Struguraș, faimos în toată lumea, a apărut în Ungheni. Coregrafa Nina Prikladova instruiește artiști de 40 de ani. Chiar dacă este originară din Ucraina, femeia și-a găsit iubirea în Republica Moldova și a colindat cu echipa de dansatori zeci de țări, ducând acolo farmecul popular românesc.

„Soțul meu este din Ungheni și a absolvit facultatea de teatru la universitatea din Dnepropetrovsk în Ucraina. Conform distribuției, a fost trimis la Ungheni. Și la vremea aceea eram în turneu la Chișinău. Și a venit acolo să vadă concertul. Așa ne-am unit și am venit aici”, își amintește artista.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ungheni este înfrățit cu mai multe localități din România, printre care Iași, Dorohoi, Bistrița și cu sectorul șase al Bucureștiului, dar cea mai frumoasă colaborare o are cu municipiul Cluj-Napoca. Din 2017, anual, Primăria de acolo investește circa 100.000 de euro în dezvoltarea orașului din Valea Prutului.

În cinci ani, la Ungheni s-a creat un parc faimos în toată Republica Moldova, datorită dotării și infrastructurii unice, la care a contribuit financiar România. „Micul Cluj” reprezintă o mândrie pentru localitatea din Valea Prutului, iar autoritățile locale îl îngrijesc ca ochii din cap. Din banii de peste râu s-a termoizolat grădinița, s-a renovat căminul cultural, s-au amenajat terenuri de sport și de joacă.

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat la Ungheni de compania de cercetare IMAS, la comanda proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, circa 73% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre Republica Moldova și România sunt la un nivel bun și foarte bun, iar 61% apreciază drept pozitivă cooperarea economică.

Cercetarea mai arată că o bună parte a unghenenilor, mai exact 60%, au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 42% vizitează frecvent România.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.