Pofta europenilor de cacao, cafea și carne distruge pădurile: 100 de copaci, pierduți pe minut

Consumul european de produse precum cacao, cafea, soia, ulei de palmier, carne și piele de vită sau cauciuc a provocat pierderea a 149 de milioane de arbori în lume între 2021 și 2023, potrivit unei analize publicate marți de organizația ecologistă WWF Europa ( World Wide Fund for Nature), care precizează că acest lucru echivalează cu dispariția a 100 de arbori pe minut.

În cifre absolute, Germania este responsabilă pentru dispariția a 13 milioane de arbori pe an, urmată de Spania (6,5 milioane) și Franța (6,3 milioane), notează EFE, citat de mediafax.ro. Conform unui raport publicat de ONG, elaborat în colaborare cu firma elvețiană specializată în date AdAstra Sustainability, consumul european este responsabil pentru tăierea a aproape 50 de milioane de arbori pe an.

În calculul relativ pe cap de locuitor, Țările de Jos se află pe primul loc dintre statele membre ale UE, cu 272 de arbori eliminați pentru fiecare 1.000 de cetățeni, urmate de Luxemburg (226) și Finlanda (177).

Doar consumul de ciocolată din Uniunea Europeană ar fi responsabil de pierderea a peste 10 milioane de arbori anual, o cifră similară cu cea asociată consumului european de carne și piele de vită, potrivit calculelor acestei platforme.

Raportul critică faptul că UE intenționează să relaxeze regulile inițiale ale Regulamentului European privind Deforestarea, introducând flexibilități în ceea ce privește amenzile și birocrația, după ce intrarea în vigoare a acestuia a fost deja amânată cu un an, până la 30 decembrie 2025.„Prețul amânării Regulamentului European privind Deforestarea este catastrofal, iar clima noastră nu își poate permite acest lucru”, a declarat într-un comunicat responsabila principală de politici a WWF, Béatrice Wedeux.

Această normă urmărește să evite ca anumite materii prime și produse derivate consumate în UE să genereze deforestare, deoarece între 1990 și 2020 s-a distrus la nivel mondial o suprafață forestieră mai mare decât cea a UE, iar aproape 10% este atribuită consumului european.

Cunoscut în jargonul comunitar drept EUDR, regulamentul afectează bovinele, cacao, cafeaua, uleiul de palmier, soia, lemnul și cauciucul, inclusiv derivate precum pielea, ciocolata sau mobilierul. Companiile care importă în UE aceste materii prime trebuie să demonstreze, printr-un sistem de geolocalizare, că nu au generat deforestare sau degradarea pădurilor în zonele de unde provin resursele.

Potrivit WWF, amânarea cu un an a normei generează emisii suplimentare de 16,8 milioane de tone de CO2 și, dacă importurile continuă să crească, cifra ar putea urca la 17,4 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#copaci distrusi #consum in ue #cafea si cacao

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.