Politica bugetar-fiscală pentru anul 2022 propusă spre consultări. Ce scutiri se vor majora

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022.

Astfel, potrivit legii este propusă majorarea scutirii:

– personale de la 25200 lei până la 27 000 lei;

– stabilite în alin.2) art.33 din CF – de la 30000 lei până la 31000 lei;

– pentru soții/soțiile persoanelor indicate în alin.2) art.33 – de la 18900 lei până la 19800 lei;

– pentru persoanele întreținute – de la 4500 lei până la 9000 lei.

Extinderea listei veniturilor neimpozabile (art.20 din CF) cu:

– plăţile suportate de angajator pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2” ;

– venitul din anularea sau recuperarea cheltuielilor, veniturile din reducerea sau anulare provizioanelor, pentru care nu s-a acordat deduceri în scopuri fiscale.

Scutirea de impozit pe venit sursele financiare ale administraţiei parcului pentru tehnologia informației prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Modificări la capitolul taxelor locale

Excluderea taxei pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă în mărime de 2,5 % din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii.

Extinderea până la 1 ianuarie 2024,prin derogare de la prevederile CF, a aplicării impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare reglemente conform prevederilor alin.(4)-(11) din art.4 şi ale anexelor nr.1 şi nr.2 la Legea nr.1056/2000.

Alocarea integrală a încasărilor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întîi conform mecanismului actual de calculare a transferurilor cu destinație specială pentru infrastructura drumurilor publice locale

Politica fiscală și vamală, ca parte componentă a politicii economice a statului, reprezintă un instrument care are impact asupra orientării proceselor economice, în contextul în care generează influențe atât asupra mediului de afaceri, societății civile, cît asupra sustenabilității parametrilor bugetari. Respectiv, politica fiscală și vamală, prin esența sa, include un sistem de norme juridice, de măsuri și instrumente elaborate și promovate pentru ca să asigure acumularea veniturilor la bugetul public național care sunt indispensabile pentru satisfacerea necesităților publice pe toate sectoarele, precum și să contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei naționale”, potrivit Ministerului Finanțelor.

În același timp, autoritatea susține că măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2022 au drept scop consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă, soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.

#Ministerrul Finanațelor #propuneri #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.