Politica fiscală și vamală, votată în prima lectură. Taxe și impozite noi

Deputații au aprobat, cu 58 de voturi, în prima lectură, proiectul Politicii fiscale și vamale pentru anul 2023. Principalele obiective ale documentului sunt identificarea instrumentelor pentru creșterea economică, simplificarea mecanismului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor și îmbunătățirea proceselor de raportare fiscală, armonizarea cu legislația Uniunii Europene.

„Politica propune câteva măsuri importate pentru a ajuta businessul. Or, prin susținerea mediului de afaceri vom menține locurile de muncă, vom încuraja acumularea veniturilor în sectorul privat – principala sursă pentru o bază de dezvoltare pe viitor”, a argumentat ministrul finanțelor, Dumitru Budianschi.

Ministrul a mai spus că anul 2023 va fi un an cu provocări puternice specifice, iar în aceste condiții politica statului este de a susține cetățenii, în primul rând, prin țintirea pe cele mai vulnerabile categorii de persoane.

Documentul conține un șir de măsuri proactive, care vor contribui la crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea economică, printre care: introducerea cotei 0% la impozitul pe venit pentru întreprinderi micro, mici sau mijlocii, în cazul nerepartizării profitului net pentru perioadele fiscale 2023-2025; amortizarea accelerată a investițiilor pentru întreprinderile mari; implementarea conceptului privind restituirea sumei TVA acumulată în cont începând cu 1 ianuarie 2023; taxarea inversă a TVA la importul de servicii.

De asemenea, politica propune măsuri care vin să consolideze veniturile autorităților publice locale, în special, a primăriilor, inclusiv prin redistribuirea unor taxe.

Totodată, vor fi majorate plafoanele valorice la tichetele de masă: de la 35 lei la 55 lei și de la 55 lei la 70 de lei și plafonul valorii mijloacelor fixe pentru care se calculează amortizarea în scopuri fiscale – de la 6000 lei la 12 000 lei.

Proiectul vizează și modificarea legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Astfel, salariul minim pentru personalul din sectorul bugetar va fi majorat de la 3500 lei la 4000 lei.

Termenul de desfășurare a activității de comerț în baza patentei va fi prelungit până la 1 iulie 2023, iar 100% din încasările din taxa pentru folosirea drumurilor vor fi alocate către bugetele locale, sub formă de transferuri cu destinație generală.

Potrivit proiectului, la 1 iulie 2023 va intra în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#politica fiscală #taxe #impozite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții