Politicienii moldoveni își rup cămașa pentru Russkii Mir! Sturza: Contestă parcursul european și stau la sfat cu Lavrov

Rusia a instituit blocada petrolieră pentru kazahi. Au închis conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că acesta este răspunsul dat de ruși kazahilor urmare a declarațiilor că președintelui Tokayev că nu susține invazia rușilor în Ucraina.

Sturza spune că mulți ani în urmă, profitând de o pauză de cafea, l-am întrebat pe Nursultan Nazarbaiev cum se simt kazahii între două țări mari – Rusia și China. Răspunsul a fost neașteptat de sincer – „ca în între două buci”.

„Exact la asta m-am gândit astăzi când a venit informația că rușii au decis să închidă conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Cică există pericole ecologice. În realitate, este un răspuns nici măcar subtil la poziția rezervată a kazahilor față de invazia din Ucraina și refuzul de a recunoaște teritoriile ocupate. Putin, în stilul lui de băiat de cartier, deliberat a schimonosit de câteva ori numele președintelui Tokayev”, a punctat omul de afaceri.

Sturza pretind că îi cunoaște bine pe kazahi, sunt extrem de mândri și țin mult la independența și tradiția locului. Fiecare kazah își cunoaște istoria clanului până la Cengiz Han. Pe ei nu poți să-i umilești sau desconsideri.

„Până la urmă, ce vor rușii, cu cine vor mai prieteni, colabora? Căci „drujba” cu chinezii e o glumă proastă. Știut lucru, chinezii au doar interese. La această întrebare trebuie să răspundă și politicienii din Moldova care continuă să-și rupă cămașa pentru „Russkii Mir”. Mă refer aici și la aleșii locali din Găgăuzia, care se pregătesc să facă tot felul de declarații și amenințări la adresa conducerii țării și, implicit, împotriva statului Republica Moldova. Ei contestă parcursul european, vorbesc la unison cu Lavrov despre lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă, își fac griji de transnistreni”, a punctat omul de afaceri.

Sturza precizează, „dacă Kazahstanul, Turcia se delimitează clar de politica războinică a rușilor de ce ați susține-o voi, cetățeni europeni care beneficiați de granturi europene, liberă circulație și încercați să vă educați, trimiteți copiii în Occident?! Sau altă cale vă este mai pe plac (ce se întâmplă deja), „gruz 200”? Dacă să fim sinceri, în perioada țaristă și sovietică minoritățile naționale în Moldova nu au avut niciun drept politic sau etnocultural. Doar odată cu independența găgăuzii au căpătat o autonomie autentică și posibilitatea de a-și clădi propriul destin. E confruntarea calea corecta?”, se întreabă omul de afaceri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blocadă #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un imperiu care deține de toate – de la fabrică de coniac și echipă de fotbal, la supermarketuri, bănci, benzinării, rețele de telefonie, televiziuni și chiar o fermă de sturioni și site-uri de criptominare – holdingul Sheriff din Transnistria este descris de Financial Times drept „compania ce controlează o țară”. Creat de oligarhul Viktor Gușan în haosul anilor ’90, conglomeratul a devenit în trei decenii un adevărat stat în stat, dominând atât economia, cât și politica regiunii separatiste, scrie Financial Times, citat de news.ro.

Dar astăzi, Sheriff se confruntă cu cea mai mare provocare de la înființare. Războiul din Ucraina a blocat accesul la portul Odesa și a redus drastic livrările de gaz rusesc gratuit – resurse vitale pentru un model de afaceri clădit pe contrabandă, energie ieftină și rețele comerciale informale. Criza a generat o prăbușire a producției industriale, scăderea exporturilor și o „stare de urgență economică” declarată de Tiraspol.

Povestea Sheriff poartă amprenta gangsterilor și a milițiilor private din anii ’90, când luptele pentru controlul fabricilor și al contrabandei transformaseră Transnistria într-o zonă gri între Moscova și Chișinău. Gușan, fost polițist, a știut să profite de haos și, împreună cu Ilia Kazmalî, a construit un conglomerat care a devenit sinonim cu însăși supraviețuirea regiunii.

Astăzi, însă, situația geopolitică transformă vulnerabilitatea Sheriff într-o oportunitate pentru Chișinău. Pentru prima dată, toate exporturile enclavei trec prin Republica Moldova, iar Transnistria – dependentă istoric de Rusia – își face peste 80% din comerț cu Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a promis aproape 2 miliarde de euro pentru sprijinul integrării europene a Moldovei, iar oficialii occidentali văd contextul actual drept „momentul decisiv” pentru schimbarea statu-quo-ului.

Întrebarea ridicată de Financial Times este una-cheie: poate Sheriff, „compania care controlează o țară”, să-și imagineze un viitor în interiorul blocului european? Răspunsul ar putea decide nu doar soarta conglomeratului, ci și viitorul regiunii transnistrene și al Republicii Moldova în ansamblu.