Politicienii moldoveni își rup cămașa pentru Russkii Mir! Sturza: Contestă parcursul european și stau la sfat cu Lavrov

Rusia a instituit blocada petrolieră pentru kazahi. Au închis conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că acesta este răspunsul dat de ruși kazahilor urmare a declarațiilor că președintelui Tokayev că nu susține invazia rușilor în Ucraina.

Sturza spune că mulți ani în urmă, profitând de o pauză de cafea, l-am întrebat pe Nursultan Nazarbaiev cum se simt kazahii între două țări mari – Rusia și China. Răspunsul a fost neașteptat de sincer – „ca în între două buci”.

„Exact la asta m-am gândit astăzi când a venit informația că rușii au decis să închidă conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Cică există pericole ecologice. În realitate, este un răspuns nici măcar subtil la poziția rezervată a kazahilor față de invazia din Ucraina și refuzul de a recunoaște teritoriile ocupate. Putin, în stilul lui de băiat de cartier, deliberat a schimonosit de câteva ori numele președintelui Tokayev”, a punctat omul de afaceri.

Sturza pretind că îi cunoaște bine pe kazahi, sunt extrem de mândri și țin mult la independența și tradiția locului. Fiecare kazah își cunoaște istoria clanului până la Cengiz Han. Pe ei nu poți să-i umilești sau desconsideri.

„Până la urmă, ce vor rușii, cu cine vor mai prieteni, colabora? Căci „drujba” cu chinezii e o glumă proastă. Știut lucru, chinezii au doar interese. La această întrebare trebuie să răspundă și politicienii din Moldova care continuă să-și rupă cămașa pentru „Russkii Mir”. Mă refer aici și la aleșii locali din Găgăuzia, care se pregătesc să facă tot felul de declarații și amenințări la adresa conducerii țării și, implicit, împotriva statului Republica Moldova. Ei contestă parcursul european, vorbesc la unison cu Lavrov despre lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă, își fac griji de transnistreni”, a punctat omul de afaceri.

Sturza precizează, „dacă Kazahstanul, Turcia se delimitează clar de politica războinică a rușilor de ce ați susține-o voi, cetățeni europeni care beneficiați de granturi europene, liberă circulație și încercați să vă educați, trimiteți copiii în Occident?! Sau altă cale vă este mai pe plac (ce se întâmplă deja), „gruz 200”? Dacă să fim sinceri, în perioada țaristă și sovietică minoritățile naționale în Moldova nu au avut niciun drept politic sau etnocultural. Doar odată cu independența găgăuzii au căpătat o autonomie autentică și posibilitatea de a-și clădi propriul destin. E confruntarea calea corecta?”, se întreabă omul de afaceri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blocadă #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat anul 2025 cu un profit net record de 4,93 miliarde de lei, în creștere cu 23,5% față de anul 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Creșterea profitabilității a fost susținută în principal de veniturile din dobânzi, care au depășit 11,16 miliarde de lei, dar și de câștigurile din diferențe de curs valutar, ce au însumat 2,24 miliarde de lei la nivelul întregului sector. De asemenea, băncile au obținut 3,89 miliarde de lei din comisioane, în pofida majorării cheltuielilor administrative și de personal.

Cele mai mari profituri în 2025 au fost raportate de BC „Moldova-Agroindbank” S.A. – 1,95 miliarde lei, BC „Moldindconbank” S.A. – 1,36 miliarde lei, B.C. „Victoriabank” S.A. – 749,9 milioane lei și OTP Bank S.A. – 518,7 milioane lei.

Profituri mai reduse, dar pe plus, au fost raportate și de FinComBank, ProCredit Bank, Eximbank, EnergBank, EuroCreditBank și Comerțbank.

În 2025, cheltuielile administrative totale ale băncilor au ajuns la 4,81 miliarde de lei, din care 3,7 miliarde de lei au fost cheltuieli cu personalul. În pofida acestor costuri, profitul înainte de impozitare s-a ridicat la 5,56 miliarde de lei, iar impozitul pe profit achitat a constituit 635,8 milioane de lei.

Totodată, băncile au constituit provizioane și ajustări pentru deprecierea activelor de peste 299 milioane de lei, semn că instituțiile financiare au continuat să își consolideze rezervele de risc.