Politicienii moldoveni își rup cămașa pentru Russkii Mir! Sturza: Contestă parcursul european și stau la sfat cu Lavrov

Rusia a instituit blocada petrolieră pentru kazahi. Au închis conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că acesta este răspunsul dat de ruși kazahilor urmare a declarațiilor că președintelui Tokayev că nu susține invazia rușilor în Ucraina.

Sturza spune că mulți ani în urmă, profitând de o pauză de cafea, l-am întrebat pe Nursultan Nazarbaiev cum se simt kazahii între două țări mari – Rusia și China. Răspunsul a fost neașteptat de sincer – „ca în între două buci”.

„Exact la asta m-am gândit astăzi când a venit informația că rușii au decis să închidă conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Cică există pericole ecologice. În realitate, este un răspuns nici măcar subtil la poziția rezervată a kazahilor față de invazia din Ucraina și refuzul de a recunoaște teritoriile ocupate. Putin, în stilul lui de băiat de cartier, deliberat a schimonosit de câteva ori numele președintelui Tokayev”, a punctat omul de afaceri.

Sturza pretind că îi cunoaște bine pe kazahi, sunt extrem de mândri și țin mult la independența și tradiția locului. Fiecare kazah își cunoaște istoria clanului până la Cengiz Han. Pe ei nu poți să-i umilești sau desconsideri.

„Până la urmă, ce vor rușii, cu cine vor mai prieteni, colabora? Căci „drujba” cu chinezii e o glumă proastă. Știut lucru, chinezii au doar interese. La această întrebare trebuie să răspundă și politicienii din Moldova care continuă să-și rupă cămașa pentru „Russkii Mir”. Mă refer aici și la aleșii locali din Găgăuzia, care se pregătesc să facă tot felul de declarații și amenințări la adresa conducerii țării și, implicit, împotriva statului Republica Moldova. Ei contestă parcursul european, vorbesc la unison cu Lavrov despre lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă, își fac griji de transnistreni”, a punctat omul de afaceri.

Sturza precizează, „dacă Kazahstanul, Turcia se delimitează clar de politica războinică a rușilor de ce ați susține-o voi, cetățeni europeni care beneficiați de granturi europene, liberă circulație și încercați să vă educați, trimiteți copiii în Occident?! Sau altă cale vă este mai pe plac (ce se întâmplă deja), „gruz 200”? Dacă să fim sinceri, în perioada țaristă și sovietică minoritățile naționale în Moldova nu au avut niciun drept politic sau etnocultural. Doar odată cu independența găgăuzii au căpătat o autonomie autentică și posibilitatea de a-și clădi propriul destin. E confruntarea calea corecta?”, se întreabă omul de afaceri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blocadă #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.