Politicienii moldoveni își rup cămașa pentru Russkii Mir! Sturza: Contestă parcursul european și stau la sfat cu Lavrov

Rusia a instituit blocada petrolieră pentru kazahi. Au închis conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că acesta este răspunsul dat de ruși kazahilor urmare a declarațiilor că președintelui Tokayev că nu susține invazia rușilor în Ucraina.

Sturza spune că mulți ani în urmă, profitând de o pauză de cafea, l-am întrebat pe Nursultan Nazarbaiev cum se simt kazahii între două țări mari – Rusia și China. Răspunsul a fost neașteptat de sincer – „ca în între două buci”.

„Exact la asta m-am gândit astăzi când a venit informația că rușii au decis să închidă conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Cică există pericole ecologice. În realitate, este un răspuns nici măcar subtil la poziția rezervată a kazahilor față de invazia din Ucraina și refuzul de a recunoaște teritoriile ocupate. Putin, în stilul lui de băiat de cartier, deliberat a schimonosit de câteva ori numele președintelui Tokayev”, a punctat omul de afaceri.

Sturza pretind că îi cunoaște bine pe kazahi, sunt extrem de mândri și țin mult la independența și tradiția locului. Fiecare kazah își cunoaște istoria clanului până la Cengiz Han. Pe ei nu poți să-i umilești sau desconsideri.

„Până la urmă, ce vor rușii, cu cine vor mai prieteni, colabora? Căci „drujba” cu chinezii e o glumă proastă. Știut lucru, chinezii au doar interese. La această întrebare trebuie să răspundă și politicienii din Moldova care continuă să-și rupă cămașa pentru „Russkii Mir”. Mă refer aici și la aleșii locali din Găgăuzia, care se pregătesc să facă tot felul de declarații și amenințări la adresa conducerii țării și, implicit, împotriva statului Republica Moldova. Ei contestă parcursul european, vorbesc la unison cu Lavrov despre lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă, își fac griji de transnistreni”, a punctat omul de afaceri.

Sturza precizează, „dacă Kazahstanul, Turcia se delimitează clar de politica războinică a rușilor de ce ați susține-o voi, cetățeni europeni care beneficiați de granturi europene, liberă circulație și încercați să vă educați, trimiteți copiii în Occident?! Sau altă cale vă este mai pe plac (ce se întâmplă deja), „gruz 200”? Dacă să fim sinceri, în perioada țaristă și sovietică minoritățile naționale în Moldova nu au avut niciun drept politic sau etnocultural. Doar odată cu independența găgăuzii au căpătat o autonomie autentică și posibilitatea de a-și clădi propriul destin. E confruntarea calea corecta?”, se întreabă omul de afaceri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blocadă #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Guvernul analizează posibilitatea reducerii poverii fiscale pe salarii, însă o eventuală schimbare nu este sigură nici măcar pentru anul 2027, fiind vorba despre un proces de durată care necesită modelări și recalculări ample.

Gavriliță a precizat că ideea de reducere a taxării muncii este deocamdată o „dorință și o preferință”. „Intenționăm să venim cu aceste reduceri din anul 2027”.

„Consider că povara pe salarii este mare. Când taxăm munca, taxăm costurile companiilor și le afectăm competitivitatea. De asta cred că trebuie să ne orientăm ca stat mai mult spre profituri, nu spre costuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este mutarea graduală a poverii fiscale de pe salarii către profit și către o bază fiscală mai largă, astfel încât statul să colecteze „mai echitabil”, fără a penaliza direct munca angajaților.

„Unde se reține din munca oamenilor, acolo ar trebui să colectăm mai puțin. Ca să rezolvăm problema salariilor și a veniturilor cetățenilor. Dar este un lucru de durată. Vom reveni cu detalii pe parcursul anului, după ce vom re-evalua și modela un sistem optim de taxare”.

Ministrul a subliniat că mărirea bazei fiscale este una dintre priorități, adică atragerea mai multor contribuabili și venituri în zona legală, nu creșterea taxelor pe cei care deja plătesc.

„Nu trebuie să colectăm mai mult pe unitate, ci mai agil, dintr-o bază mai largă. Creșterea economică trebuie să aducă mai mulți contribuabili, nu să îi împovăreze pe cei existenți”, a punctat Gavriliță.

În prezent, angajatul achită 12% cota impozitului pe venit și 9% pentru asigurarea medicală,, în timp ce angajatorul achită 18% în fondul asigurărilor sociale.