Politicienii moldoveni își rup cămașa pentru Russkii Mir! Sturza: Contestă parcursul european și stau la sfat cu Lavrov

Rusia a instituit blocada petrolieră pentru kazahi. Au închis conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că acesta este răspunsul dat de ruși kazahilor urmare a declarațiilor că președintelui Tokayev că nu susține invazia rușilor în Ucraina.

Sturza spune că mulți ani în urmă, profitând de o pauză de cafea, l-am întrebat pe Nursultan Nazarbaiev cum se simt kazahii între două țări mari – Rusia și China. Răspunsul a fost neașteptat de sincer – „ca în între două buci”.

„Exact la asta m-am gândit astăzi când a venit informația că rușii au decis să închidă conducta trans-caspică prin intermediul căreia se exportă două treimi din petrolul kazah. Cică există pericole ecologice. În realitate, este un răspuns nici măcar subtil la poziția rezervată a kazahilor față de invazia din Ucraina și refuzul de a recunoaște teritoriile ocupate. Putin, în stilul lui de băiat de cartier, deliberat a schimonosit de câteva ori numele președintelui Tokayev”, a punctat omul de afaceri.

Sturza pretind că îi cunoaște bine pe kazahi, sunt extrem de mândri și țin mult la independența și tradiția locului. Fiecare kazah își cunoaște istoria clanului până la Cengiz Han. Pe ei nu poți să-i umilești sau desconsideri.

„Până la urmă, ce vor rușii, cu cine vor mai prieteni, colabora? Căci „drujba” cu chinezii e o glumă proastă. Știut lucru, chinezii au doar interese. La această întrebare trebuie să răspundă și politicienii din Moldova care continuă să-și rupă cămașa pentru „Russkii Mir”. Mă refer aici și la aleșii locali din Găgăuzia, care se pregătesc să facă tot felul de declarații și amenințări la adresa conducerii țării și, implicit, împotriva statului Republica Moldova. Ei contestă parcursul european, vorbesc la unison cu Lavrov despre lezarea drepturilor vorbitorilor de rusă, își fac griji de transnistreni”, a punctat omul de afaceri.

Sturza precizează, „dacă Kazahstanul, Turcia se delimitează clar de politica războinică a rușilor de ce ați susține-o voi, cetățeni europeni care beneficiați de granturi europene, liberă circulație și încercați să vă educați, trimiteți copiii în Occident?! Sau altă cale vă este mai pe plac (ce se întâmplă deja), „gruz 200”? Dacă să fim sinceri, în perioada țaristă și sovietică minoritățile naționale în Moldova nu au avut niciun drept politic sau etnocultural. Doar odată cu independența găgăuzii au căpătat o autonomie autentică și posibilitatea de a-și clădi propriul destin. E confruntarea calea corecta?”, se întreabă omul de afaceri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blocadă #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.