Polițiștii și alți angajați ai MAI vor fi selectați mai riguros. Ce se întâmplă dacă nu trec testele

Datorită unei metodologii de evaluare conforme cu standardele internaționale, viitorii angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și ai instituțiilor subordonate acestuia vor fi selectați mai riguros. De asemenea, persoanele care dețin deja funcții în subdiviziunile MAI vor trece periodic prin evaluări.

Potrivit informațiilor, scopul inițiativei este de a consolida transparența procesului de selectare a candidaților la angajare.

De implementarea acestor schimbări va fi responsabil departamentul de selectare și evaluare, creat în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Edificiul unde va fi situată această structură se află în proces de renovare capitală. Acesta va fi dotat cu echipamente și programe operaționale performante care vor permite efectuarea evaluării în condiții de transparență și calitate. Reabilitarea are loc cu sprijinul Guvernului Statelor Unite ale Americii, prin intermediul PNUD Moldova.

Departamentul va asigura mai multe etape de selectare – test de cultură generală, evaluare fizică și psihologică.

Testele de cultură generală, care sunt primul filtru de selecție, vor fi completate electronic de candidații la angajare. Ulterior, dacă vor obține punctajul necesar la prima probă, candidații vor putea accede la următoarele etape, unde vor fi evaluați din punct de vedere fizic și psihologic. La final, cei care vor trece de toate etapele testării vor merge în subdiviziunile în care sunt orientați, unde vor susține interviul și proba scrisă în baza aspectelor specifice pentru fiecare domeniu relevant subdiviziunilor date.

Prin acest proces de evaluare vor trece toți candidații care aspiră la o funcție vacantă sau la o avansare în funcție de conducere. Noul sistem de evaluare va fi aplicat în cazul angajaților și potențialilor angajați din Inspectoratele Generale, Biroul Migrație și Azil, Serviciul Tehnologii Informaționale, Serviciul protecție internă și anticorupție, Agenția Rezerve Materiale, Academia „Ștefan cel Mare”, Clubul sportiv central „Dinamo”, Serviciul medical al MAI etc.

Departamentul, creat în iulie 2020, este condus de Vica Anton, o tânără cu experiență de peste 10 ani în domeniul psihologiei, care a reușit să își construiască, pas cu pas, o carieră de succes în sistemul afacerilor interne.

„În cazul în care un candidat nu va corespunde standardelor minime pentru a fi angajat într-o anumită structură, acesta va fi reorientat, cu acordul său, către domenii sau funcții diferite de opțiunea inițială, dar care corespund cu profilul determinat în urma rezultatelor obținute la probele eliminatorii”, susține Vica Anton, șefă a Departamentului de selectare și evaluare.

Sediul Departamentului de selectare și evaluare va ocupa o suprafață de circa 500 metri pătrați, la parterul unuia dintre blocurile Academiei „Ștefan cel Mare” al MAI. Aici vor fi amplasate birourile angajaților, sălile unde va avea loc evaluarea psihologică a candidaților, spații administrative, centrul de date etc.

Datorită SUA și PNUD, instituția ar urma să dezvolte o platformă specializată care va permite digitizarea fluxurilor de lucru din cadrul Departamentului de selectare și evaluare, pornind de la depunerea și procesarea online a dosarelor candidaților și până la întocmirea rapoartelor și aprobarea deciziilor finale. Parte componentă a platformei va fi și spectrul de teste psihologice care va fi utilizat în procesul evaluării candidaților. Aceasta va include peste 50 de teste psihologice standardizate și omologate la nivel internațional. Angajații departamentului vor beneficia de instruiri pentru a operaționaliza eficient noile platforme.

„În cadrul Ministerului Afacerilor Interne și a subdiviziunilor sale activează circa 16 mii de angajați. După ce departamentul va începe sa funcționeze la capacitatea sa maximă, peste 3 mii persoane vor fi evaluate în fiecare an. Pe de o parte, departamentul va selecta noi angajați, iar pe de alta – se va ocupa de evaluarea psihologică sau multiaspectuală a angajaților deja aflați în funcții. Această necesitate este dictată de condițiile de muncă ale angajaților – ei ocupă funcții foarte stresante și, din păcate, nu de fiecare dată sunt evaluați”, a mai spus Vica Anton.

În perspectivă vor fi create subdiviziuni ale departamentului în zona de sud a țării, la Cahul, și în zona de nord, la Bălți, astfel ca serviciul să poată fi accesat mai ușor de potențialii solicitanți. La fel, departamentul ar putea presta, la cerere, servicii de evaluare și selectare și pentru alte instituții, de exemplu Centrul Național Anticorupție, Serviciul Protecție și Pază de Stat, Administrația Națională a Penitenciarelor etc.

Proiectul „Suport pentru reforma instituțiilor de aplicare a legii în Moldova” este implementat de PNUD cu sprijinul financiar al Guvernului SUA.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.