Polonia cere UE să limiteze importurile de cereale din UE

Polonia vrea ca Uniunea Europeană să utilizeze toate instrumentele avute la dispoziţie spre a limita cantitatea de cereale ucrainene care intră pe piaţa UE, a afirmat miercuri premierul Mateusz Morawiecki, pe fondul furiei în rândul fermierilor din cauza efectelor importurilor asupra preţurilor la cerealele poloneze, transmite Reuters.

„Cerem folosirea tuturor instrumentelor de reglementare – cote, tarife, care vor limita sau bloca importul de cereale ucrainene în Polonia”, a spus Morawiecki într-o conferinţă de presă.

Ucraina, unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale, şi-a văzut porturile la Marea Neagră blocate după invazia rusă în urmă cu un an, fiind nevoită să găsească rute alternative de transport prin Polonia şi România, state membre ale UE.

Însă blocajele logistice au făcut ca mari cantităţi de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în Uniunea Europeană, să rămână în ţări central-europene, lovind în preţurile şi vânzările agricultorilor locali.

Declaraţiile lui Morawiecki au survenit în timp ce ministrul agriculturii, Henryk Kowalczyk, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai fermierilor, care au respins ca inadecvat ajutorul de până acum propus de guvern.

„Se cuvin bani pentru fiecare hectar de culturi de cereale, pierderile trebuie acoperite”, a declarat Michal Kolodziejczak, fondator al asociaţiei Agrounia, înaintea rundei de discuţii cu guvernul. „Este nevoie de cel puţin 6 miliarde de zloţi (1,39 miliarde de dolari) pentru a acoperi aceste pierderi”, a adăugat el.

Cifra invocată de Kolodziejczak este de zece ori mai mare decât programul de ajutor de 600 milioane de zloţi aprobat luni de Comisia Europeană, despre care guvernul polonez spune că va ajuta la compensarea pierderilor înregistrate de fermieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#polonia #Cereale #import #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția