Polonia preia președinția OSCE. Republica Moldova în cărți?

Polonia preia astăzi președinția OSCE și se va concentra pe realizarea progreselor pentru soluționarea pașnică a conflictelor din zona OSCE, în conformitate cu principiile și angajamentele organizației.

„Este o onoare și un privilegiu să ne asumăm președinția OSCE pentru 2022. Scopul nostru va fi să continuăm eforturile de a reconstrui încrederea, precum și să acționăm ca un intermediar și mediator onest între statele participante”, a spus Zbigniew Rau, ministrul polonez de externe și noul președinte în exercițiu al OSCE.

Polonia se va concentra pe sprijinirea formatelor și proceselor OSCE de soluționare a conflictelor, iar o atenție deosebită va fi acordată promovării asistenței cuprinzătoare pentru populația afectată de conflicte”, a spus ministrul Rau. El a subliniat că eforturile Poloniei vor fi ghidate de o perspectivă centrată pe om.

„Va fi esențial pentru noi să salvgardam principiile și angajamentele fundamentale ale OSCE consacrate în Actul final de la Helsinki și în documentele ulterioare”, a menționat noul președinte în exercițiu. „Un dialog autentic între statele participante trebuie să se bazeze pe principiile dreptului internațional și pe un angajament ferm față de mecanismele OSCE deja existente”, a indicat ministrul Rau.

Președintele a precizat că interesele conflictuale necesită eforturi comune pentru a promova soluții. Discuția amănunțită merită o atenție detaliată, iar președinția poloneză se va asigura că toate vocile sunt auzite și toate sfaturile luate în considerare.

Președinția se va concentra, de asemenea, pe cooperarea economică, care este esențială în asigurarea păcii și securității. Pandemia COVID-19 în curs a expus vulnerabilitatea și fragilitatea economiilor statelor, iar răspunsul la această provocare printr-un multilateralism eficient va fi una dintre prioritățile Poloniei. Ministrul Rau a declarat: „Organizația este un efort comun și un exercițiu colectiv. Mobilizarea bunei voințe a statelor participante este esențială pentru succesul efortului excepțional care este OSCE.”

Ministrul Rau va inaugurat oficial în fruntea OSCE la sesiunea Consiliului Permanent al OSCE de la Viena din 13 ianuarie 2022.

#OSCE #președinție #polonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.