Popescu spală pe jos cu CSI-ul lui Putin: În trei decenii ne-au fost impuse embargouri la producție pe motive politice

Calitatea de membru a Republicii Moldova în cadrul CSI nu a arătat o eficiență clară în ultimele trei decenii, a comentat ministrul de Externe Nicu Popescu revizuirea acordurilor cu CSI.

„Deși există o zonă de liber schimb nu a fost aplicată în comerțul cu Moldova din 2014. Această organizație au fost adoptate măsuri discriminatori față de producătorii agricoli. În pofida acestei organizații au fost impuse restricții pentru vinuri fructe legume pe motive politice și geopolitice și nu de calitate. Este cazul să ne punem întrebări dacă acest acțiuni neprietenoase care nu corespund internelor Moldovei. Avem relații cu o serie de state din această organizație. Noi vrem să ne asigurarăm că relații noastre pozitive de cooperare pe care le avem cu Ucraina, Azerbaidjan, Armenia nu sunt afectate de acorduri semnate în cadrul CSI”, a punctat Popescu.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acorduri #CSI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.