Popescu vrea să includă Moldova în cărțile UE: Nu-l lăsaţi pe Putin să ne ţină în afara comunității

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a insistat într-un interviu acordat POLITICO că aspiraţiile ţării sale la UE nu ar trebui să fie la mila Moscovei, iar fosta republică sovietică spune că merită să aibă veşti bune în ceea ce priveşte viitoarele planuri de extindere ale blocului comunitar, în ciuda sutelor de soldaţi ruşi care staţionează pe teritoriul său, în Transnistria.

Moldova doreşte să devină cel mai nou membru al UE, făcând presiuni pentru a i se oferi o cale clară de aderare atunci când Bruxelles-ul îşi va dezvălui, luna viitoare, cele mai recente planuri de extindere, în ciuda temerilor că aderarea Chişinăului ar putea târî blocul european într-un conflict îngheţat cu Rusia, vechi de zeci de ani, scrie POLITICO, citat de news.ro.

„Totul ar fi mai uşor dacă o ţară ca a noastră nu ar avea un conflict separatist – ne afectează securitatea, economia, capacitatea de control la frontieră – are efecte negative masive”, a recunoscut Nicu Popescu.

Susţinută de Kremlin, Transnistria, o regiune situată de-a lungul graniţei Republicii Moldova cu Ucraina, funcţionează ca un stat nerecunoscut de la căderea URSS, păstrându-şi steagul cu secera şi ciocanul din epoca sovietică şi folosind limba rusă ca limbă oficială, notează POLITICO.

Cu toate acestea, Nicu Popescu a insistat că nu este „deloc” adevărat că acest impas va afecta ambiţiile de aderare ale Moldovei. „Teritoriul care este controlat de guvernul nostru de la Chişinău poate adera la UE indiferent de ceea ce se întâmplă la est de noi, iar acest lucru include situaţia din jurul Transnistriei”, a declarat el. „Nimeni nu doreşte ţări divizate în interiorul UE, dar menţinerea ţărilor la mila manipulării geopolitice şi a conflictelor separatiste ar fi chiar mai rău pentru continent, pentru UE şi pentru noi”, a arătat Nicu Popescu.

Diplomaţii moldoveni de la Bruxelles urmau să prezinte marţi Comisiei Europene un document de poziţie în care argumentează că guvernul lor „a depus eforturi susţinute pentru a ancora ferm ţara în familia europeană”. Potrivit unui proiect văzut de POLITICO, în următoarele săptămâni „Moldova va lansa, de asemenea, un proces de autoevaluare pentru a identifica necesităţile legislative în vederea discuţiilor de aderare aşteptate”, deschizându-şi astfel calea pentru a adera fără întârziere la bloc.

Preşedinta proeuropeană a Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat în repetate rânduri invazia Rusiei în Ucraina vecină şi a declarat că ţara sa de doar 2,6 milioane de locuitori trebuie să rupă legăturile istorice strânse cu Moscova.

În iunie anul trecut, liderii UE au acordat fostei republici sovietice statutul de candidat, alături de Ucraina.

De asemenea, Bruxelles-ul a pus la dispoziţie sute de milioane de euro pentru a ajuta Moldova să pună capăt dependenţei sale de energia rusă şi a trimis o misiune civilă în ţară în urma avertismentelor primite de la serviciile de informaţii ucrainene potrivit cărora politicienii pro-ruşi plănuiau să organizeze o lovitură de stat şi să răstoarne guvernul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#popescu #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.