Populația va rămâne fără pensii! Până în 2050, două miliarde de persoane vor avea peste 60 de ani

Forumul Economic Mondial a dezvăluit un nou plan de sprijinire a populației în vârstă. Întreprinderile, guvernele și societatea trebuie să fie pregătite să facă față provocărilor longevității, spune un raport publicat de WEF.

Până în 2050, populația lumii de peste 60 de ani se va dubla până la 2,1 miliarde de oameni, iar acest fenomen va cauza multe probleme. De exemplu, mulți pensionari s-ar putea să nu aibă suficiente economii pentru pensie pentru a dura între opt și aproape 20 de ani.

Pentru a încuraja factorii de decizie și sectorul privat să abordeze aceste provocări, WEF a formulat șase principii pentru longevitate. Aceste puncte reunesc expertiza reprezentanților afacerilor, a profesioniștilor financiari, a oamenilor de știință, a experților în sănătate și a liderilor societății civile, scrie euronews.com.

Potrivit raportului, stabilitatea financiară ar trebui asigurată în timpul evenimentelor cheie ale vieții. Aproximativ 40% dintre cetățenii din întreaga lume se confruntă cu probleme financiare după o întrerupere neplanificată a muncii. Motivele pentru astfel de pauze pot fi boala sau pensionarea neașteptată.

Raportul mai precizează că accesul la educația financiară ar trebui asigurat. Doar 33% din populația lumii este considerată educată financiar, o tendință care crește inegalitatea veniturilor.

Următorul punct a fost prioritatea îmbătrânirii sănătoase ca bază a economiei longevității. Bătrânețea reprezintă aproximativ o cincime din viață, iar 80% dintre adulții din țările în curs de dezvoltare sunt îngrijorați de costul cheltuielilor medicale.

Participanții la forum au subliniat nevoia de a reimagina locul de muncă și importanța învățării de noi abilități de-a lungul vieții pentru o forță de muncă multigenerațională. La nivel global, până la 25% dintre persoanele cu vârsta de 55 de ani și peste ar dori să rămână la locul de muncă, dar se confruntă cu bariere în găsirea unui loc de muncă. Această problemă poate fi rezolvată prin furnizarea de mai multe programe de recalificare.

Autorii raportului au cerut, de asemenea, crearea unui mediu pentru construirea de noi conexiuni sociale. Persoanele în vârstă care sunt izolate au un risc mai mare de sănătate precară și de deces prematur.

Forumul a remarcat, de asemenea, că este important să se elimine în mod deliberat inegalitățile în speranța de viață, inclusiv sex, rasă și clasă. Participanții la forum consideră că inegalitatea socială poate fi redusă prin străduința pentru echitate în salarii și pensii, precum și prin acordarea de sprijin celor care îngrijesc bolnavii și bătrânii.

Planificarea schimbărilor demografice la scară globală este complicată de diferențele naționale în ceea ce privește pensiile, vârsta de pensionare și îngrijirea sănătății. Cu toate acestea, WEF speră să găsească un limbaj comun pentru a discuta aceste probleme, atrăgând, în același timp, mai multă atenție asupra lor.

Mai devreme s-a știut că Al Gore părăsește consiliul de administrație al Apple, dar doar pentru că era prea bătrân pentru a fi nominalizat din nou pentru această funcție. Apple are o regulă conform căreia directorii săi nu pot candida la realeși odată ce împlinesc 75 de ani. Asta înseamnă că este timpul ca Gore, acum în vârstă de 75 de ani, să se pensioneze, au spus oficialii companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#populație #bani #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.