Porcul, motor agricol în avarie! Producția s-a redus la nivelul ultimelor 10 ani

Industria cărnii de porc din Republica Moldova, considerată până recent cea mai dinamică ramură agricolă, a suferit în 2025 cea mai severă contracție din ultimele două decenii, pe fondul focarelor de pestă porcină. Producția a scăzut cu 35%, iar pierderile bugetare sunt estimate la sute de milioane de lei. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice” din 27 februarie 2026.

Potrivit expertului, anul 2024 a reprezentat un maxim istoric pentru sector, cu o producție de 38,9 mii tone de carne de porc în fermele comerciale. În 2025 însă, pe fondul a două focare de pestă porcină, producția a coborât la circa 27,2 mii tone, revenind la nivelul de acum un deceniu.

Ioniță a subliniat importanța strategică a ramurii pentru economie. „Atunci când produce carne de 2 miliarde de lei, cum a fost în 2024, sectorul generează până la 8,5 miliarde de lei vânzări în economie. Fiecare leu produs aici aduce alți trei lei în ramurile conexe”, a explicat expertul. Creșterea porcinelor consumă aproximativ o treime din cerealele produse în Republica Moldova și susține industrii conexe precum furajele și aditivii furajeri.

Sectorul porcin este singura ramură agricolă prezentă în top 10 ramuri ale economiei după încasările per angajat, ajungând la circa 2,2 milioane lei anual per salariat. În fermele comerciale lucrează aproximativ 1.100 persoane, iar pe întreg lanțul valoric sunt generate încă circa 4.700 locuri de muncă, adică aproape 6.000 de persoane implicate.

În ultimii 20 de ani, contribuțiile la Bugetul Public Național din această ramură au crescut de 80 de ori. Dacă în 2005 fermele achitau circa 11 milioane lei, în 2024 acestea au contribuit cu 822 milioane lei. În 2025 însă, pe fondul crizei sanitare, suma a scăzut la 618 milioane lei, iar pierderile bugetare pentru 2025–2026 sunt estimate la peste 400 milioane lei.

„Intervenția statului nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție. Sprijinul acordat fermelor poate fi recuperat de buget în maximum doi ani”, a punctat Ioniță.

Datele prezentate arată o transformare structurală majoră a pieței. Dacă în 2005 circa 84% din consum provenea din gospodăriile casnice și doar 3% din ferme comerciale, în 2025 situația s-a inversat: 53% din consum provine din ferme, 38% din gospodării și 9% din importuri.

Totuși, din cauza scăderii producției, în 2025 ponderea cărnii de porc din import a urcat la 20,6%. Fermele au fost nevoite să importe porci vii în volum de 11,4 mii tone masă vie, față de doar 1,2 mii tone în 2024, pentru a-și onora contractele.

Consumul total anual de carne de porc în Republica Moldova este de circa 57 mii tone, reprezentând peste jumătate din consumul total de carne. În medie, un locuitor consumă 65 kg de carne pe an, dintre care 33 kg revine cărnii de porc.

Valoarea pieței a crescut de la 210 milioane lei în 1995 la 4,3 miliarde lei în 2023, dar a coborât la 3,9 miliarde lei în 2025 din cauza crizei sanitare.

Ioniță avertizează că, fără intervenții rapide, există riscul pierderii unei ramuri care generează valoare adăugată, locuri de muncă și venituri bugetare importante. Expertul consideră însă că, prin sprijin rapid pentru fermele comerciale, sectorul ar putea reveni pe creștere până la sfârșitul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porc #peste #industrie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Perioada de privatizare a locuințelor atribuite de către stat ar putea fi extinsă cu încă trei ani, până la 31 mai 2029, potrivit unui proiect de lege propus pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Inițiativa vizează ajustarea cadrului normativ în domeniul locuințelor și intervine asupra a două legi-cheie: Legea cu privire la locuințe și Legea cu privire la condominiu.

În prezent, termenul-limită pentru exercitarea dreptului de privatizare este 31 mai 2026. Autorii proiectului propun amânarea acestuia până în 2029, argumentând că, în pofida prelungirilor anterioare, există încă numeroase cazuri în care locatarii nu au reușit să finalizeze procedura din motive obiective. Potrivit notei informative, cele mai frecvente cauze sunt plecarea peste hotare, lipsa mijloacelor financiare, litigii aflate pe rolul instanțelor, acte de identitate expirate sau neînțelegeri în familiile social vulnerabile.

Datele colectate de la autoritățile publice locale arată că, în perioada 2015–2020, în 25 de raioane, UTA Găgăuzia, municipiile Chișinău și Bălți, au fost privatizate 9.636 de locuințe, în timp ce 4.882 rămâneau pasibile de privatizare. În perioada 2021–2025, în 31 de raioane, UTA Găgăuzia și cele două municipii, au fost privatizate 1.231 de locuințe, iar aproximativ 2.651 au rămas încă neprivatizate.

Ministerul consideră că un termen suplimentar de trei ani este „rezonabil” pentru a permite finalizarea procesului și pentru a evita lezarea drepturilor potențialilor beneficiari.

Proiectul mai propune abrogarea alineatului (7) al articolului 88 din Legea cu privire la condominiu. Potrivit autorilor, norma actuală, care prevede stingerea dreptului de a înregistra cu număr cadastral distinct unele încăperi izolate după 31 mai 2026, intră în contradicție cu prevederile Legii locuinței. În cazul în care termenul de privatizare expiră, locuințele neprivatizate trec în proprietatea autorităților locale, care sunt obligate să le atribuie statut de locuințe sociale și să le înregistreze conform legislației cadastrale. Menținerea actualei prevederi ar face imposibilă aplicarea acestor dispoziții, se arată în nota informativă.

O altă modificare importantă vizează siguranța în blocurile locative. Proiectul introduce interdicția expresă de utilizare și depozitare a buteliilor de gaze comprimate sau lichefiate în interiorul blocurilor, atunci când acestea sunt conectate la aparate consumatoare de gaz. Responsabilitatea pentru încălcarea interdicției ar urma să revină proprietarului, locatarului, administratorului asociației sau gestionarului condominiului, după caz.

Autorii argumentează că utilizarea neconformă a buteliilor poate duce la explozii și incendii, amintind inclusiv tragedia din 6 octombrie 2018, de pe bulevardul Moscovei din Chișinău, soldată cu pierderi de vieți omenești.

Proiectul urmează să fie consultat public, iar autorii propun ca legea să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, având în vedere apropierea termenului-limită actual, 31 mai 2026.