Povestea omului care şi-a împărţit cariera între lumea construcţiilor şi cea a cinematografiei

Francis Bouygues şi-a împărţit cariera între lumea construcţiilor şi cea a cinematografiei. A reuşit să atingă succesul în ambele, lăsând moştenire un imperiu financiar care îi poartă numele, scrie businessmagazin.ro.

Francis Bouygues s-a născut pe 5 decembrie 1992 în localitatea Auvergne din Franţa. El a urmat cursurile prestigioasei instituţii École Centrale Paris, pe care a absolvit-o în 1946 cu o diplomă de inginer. Pentru a scăpa de STO (serviciul de muncă obligatoriu, prin care francezii erau duşi de nazişti să lucreze în Germania), s-a ascuns în Ambrières-les-Vallées, alături de un coleg de facultate, Philippe Tézé, cu a cărui soră, Monique, s-a şi căsătorit. Cuplul a avut patru copii: Corinne, Nicolas, Olivier şi Martin.

Și-a început cariera ca manager în construcții

Bouygues şi-a început cariera în cadrul companiei Dumont-Besson, ca manager de lucrări în construcţii. Între anii 1949 şi 1951 a urmat şi o serie de cursuri la Centrul de Dezvoltare a Afacerilor, Paris. În 1952 a intrat în lumea antreprenoriatului, când a pus bazele afacerii Entreprise Francis Bouygues, o companie de construcţii şi lucrări industriale, care avea să aducă un suflu nou pieţei imobiliare postbelice. În 1955 a fost numit consilier tehnic la Ministerul Reconstrucţiei, pas care i-a propulsat cariera şi afacerile. Compania sa a fost printre primele afaceri care au folosit forţă de muncă din rândul imigranţilor din Maroc, Algeria şi Portugalia. În 1959, a lansat Stim, o filială a Bouygues, dedicată dezvoltării imobiliare.

În 1982 a primit, din partea publicaţiei franceze Le Nouvel Économiste, titlul de managerul anului. În 1989, antreprenorul a cedat frâiele businessului fiului său, Martin, păstrând însă funcţia de director al companiei. Un an mai târziu a fondat o nouă afacere, Ciby 2000, o companie de producţie de film, alături de Martin. Portofoliul firmei a inclus producţii cunoscute precum Pianul, Pisica albă, pisica neagră sau Twin Peaks.

Ofertă de jumătate de milion de franci

Antreprenorul a murit la vârsta de 70 de ani, în urma unui infarct, pe 25 iulie 1993. Regizorul italian Bernardo Bertolucci a lansat, în memoria sa, producţia Micul Buddha.

După moartea fondatorului, Paramount a făcut o ofertă de 500 de milioane de franci pentru a cumpăra casa de producţie, ofertă pe care văduva lui Bouygues a refuzat-o. Ciby 2000 s-a divizat ulterior în mai multe entităţi.

În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Bouygues SA a înregistrat venituri de peste 35 de miliarde de euro şi a funcţionat cu o echipă de circa 129.000 de angajaţi. Grupul este activ atât în domeniul construcţiilor şi al dezvoltării imobiliare cât şi în mass media, telecomunicaţii şi transporturi. În piaţa locală compania a avut, la nivelul anului 2020, o cifră de afaceri de 4,7 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile.

#cinematografie #poveste #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.