Statul vrea bani ieftini, dar băncile îi țin la pușculiță. Așteaptă să crească dobânzile

Ministerul Finanțelor a vrut să împrumute de la bănci 150 mil. lei, dar a reușit să atragă doar 23,7 mil. lei în urma ultimei licitației a titlurilor de stat. Dobânzile propuse pentru hârtiile de valoare au fost de: 2 ani – 6%, 3 ani – 6,1%, 5 ani – 6,2%. Volumul ofertei a fost de 50 mil. lei pentru fiecare tip de obligațiune.

Astfel, în urma licitației, Ministerul Finanțelor pentru un termen de doi ani a vrut să împrumute 10,4 mil. lei, la o rată medie ponderată de 6,09%. Pentru obligațiunile cu termen de scadență de trei ani dobânda a fost de 6,19%, iar pentru cele de cinci ani – 6,3%. În ceea ce privește volumul, finanțele au reușit să se împrumute cu doar 2,7 milioane de lei și, respectiv, 10,5 mil. lei.

Același tablou se atestă și la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). Ministerul nu poate atrage volumul de bani pe care și l-a propus. La ultima licitație din 14 septembrie, finanțele au vrut să atragă 1,8 miliarde de lei, dar s-a ales cu doar 922 mil. lei. Rata medie a VMS cu termen de circulație de 364 zile constituie 5,81%, în timp ce rata anuală a inflației în Moldova în august 2021 a fost de 4,64%.

Economiștii susțin că Ministerul de Finanțe nu reușește să atragă banii necesari de la bănci ca urmare a dobânzilor mici. Și acest lucru se explică prin faptul că BNM deja de două ori a majorat rata de bază, care în prezent a ajuns la 4,65% pe fundalul scumpirilor care se așteaptă. Or, din acest motiv băncile așteaptă dobânzi mai mari pentru a credita statul.

#bonuri trezoreriale #bani #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.