Prăbușire economică în Transnistria

Datele furnizate de către economistul Veaceslav Ioniță arată o serie de diferențe economice semnificative între regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului.

Produsul Intern Brut (PIB) și PIB pe cap de locuitor: În 1989, înainte de căderea Uniunii Sovietice, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene era mai mare decât cel de pe malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, în perioada care a urmat, PIB-ul de pe malul drept a reușit să se recupereze și în 2023 a atins 75% din nivelul din 1989. În schimb, PIB-ul regiunii separatiste transnistrene a rămas la doar 32% din nivelul din 1989. Această discrepanță semnificativă în PIB reflectă diferențele majore în dezvoltarea economică dintre cele două teritorii.

PIB-ul pe cap de locuitor urmează aceeași tendință. În 2023, pe malul drept al Nistrului, PIB-ul pe cap de locuitor se estimează că va fi de 6700 de dolari, în timp ce pe malul stâng al Nistrului va fi de doar 3600 de dolari. Această creștere semnificativă a nivelului de trai în partea dreaptă a Nistrului este legată de reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern pe care Republica Moldova le-a primit în urma semnării Acordului de Asociere și a Acordului de Comerț Liber cu Uniunea Europeană.

Salarii: În ceea ce privește salariile, datele arată că înainte de 2015, salariile în regiunea separatistă transnistreană erau în general mai mari decât cele din malul drept al Nistrului. Cu toate acestea, începând cu 2015, această tendință s-a inversat. În 2023, salariul mediu în Republica Moldova este estimat la 12450 de lei, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană este de doar 7000 de lei. Această discrepanță crescută în salarii reflectă divergențele semnificative în dezvoltarea economică dintre cele două zone.

Prețuri și inflație: În ceea ce privește prețurile și inflația, regiunea separatistă transnistreană a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în perioada post-sovietică, în special din 2001 încoace. În această perioadă, prețurile pe malul drept al Nistrului au crescut de 6 ori, în timp ce în regiunea separatistă transnistreană au crescut de 9,3 ori. Această inflație mai mare în regiunea separatistă reflectă dificultățile economice și presiunile financiare.

Aceste date subliniază diferențele semnificative în dezvoltarea economică dintre regiunea separatistă transnistreană și malul drept al Nistrului. Reformele economice, acordurile comerciale și sprijinul extern au jucat un rol crucial în consolidarea economiei Republicii Moldova pe malul drept al Nistrului, în timp ce regiunea separatistă transnistreană se confruntă cu provocări economice și sociale majore.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistia #economie #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un vot de „DA” la referendumul privind integrarea în UE ar însemna, de fapt, permiterea vânzării terenurilor către străini, legalizarea căsătoriilor LGBT, aducerea migranților arabi, transformarea R. Moldova în groapa de gunoi a Europei și construirea pe teritoriul nostru a unei baze NATO. Cu aceste mesaje au fost bombardați cetățenii R. Moldova în zilele premergătoare scrutinului, dar și pe 20 octombrie, când alegătorii s-au prezentat la urne. În spatele campaniei masive de dezinformare se află personaje afiliate grupării criminale Șor și regimului de la Kremlin, scrie Deschide.MD.

Fabrică de haine transformată în call-center

‍Compania VIGEIS S.R.L., fondată în anul 2003 și specializată în confecționarea și vânzarea articolelor de îmbrăcăminte, pare un aliat improbabil al mașinăriei de război hibrid a Rusiei. Totuși, în perioada premergătoare scrutinului din 20 octombrie, firma, fondată de Ecaterina Șpiț, cetățeană a R. Moldova stabilită de mult timp cu traiul în Federația Rusă, a lăsat la o parte confecționarea hainelor și a trecut la ”cusut” o întreagă rețea de propagandă putinistă.

Pentru început, compania a creat un call-center neoficial, a achiziționat de la un operator de telefonie mobilă 50 de mii de cartele și a început să sune insistent cetățenii R. Moldova. Mesajul repeta propaganda rusă despre referendumul privind integrarea R. Moldova în UE și se încheia cu un îndemn clar: votați împotriva modificării Constituției.

Cartelele erau folosite după metoda ”burner phone”, adică pentru o perioadă scurtă de timp, până când autoritățile aflau despre activitatea ilicită și blocau numerele. Atunci, angajații așa-zisului call-center pur și simplu luau alte cartele și continuau să apeleze cetățenii.

Am încercat să o contactăm pe Ecaterina Șpiț (Catea O.f. central, după cum o prezintă programele de identificare a numerelor de telefon), însă telefonul acesteia este deconectat.

Activitatea call-center-ului, supravegheată din Rusia de unul dintre coordonatorii ”pelerinajelor” preoțești la Moscova

Potrivit informațiilor obținute de Deschide.MD, fondatorul VIGEIS S.R.L., Ecaterina Șpiț, ar avea legături cu un oarecare Voronțov Vadim Petrovici, cetățean al Federației Ruse despre care sursele noastre relatează că a fost și unul dintre coordonatorii așa ziselor pelerinaje organizate de Patriarhia Moscovei și gruparea criminală Șor pentru preoții Mitropoliei Moldovei în perioada august-septembrie. Odată ajunși la Moscova, clericii erau preluați de Voronțov, care era responsabil de ghidarea și organizarea activităților pentru aceștia.

Acest Voronțov Vadim Petrovici este și administratorul campaniei de dezinformare lansate în preajma scrutinului electoral din 20 octombrie. Pe lângă call-center-ul improvizat printre mașinile de cusut de VIGEIS S.R.L., acesta a mai organizat ”bombardamentul” cetățenilor moldoveni cu mesaje SMS și pe rețelele Telegram și WhatsApp, în care conaționalii noștri erau îndemnați să voteze ”NU” la referendum. Aceste mesaje erau expediate de pe numere din Federația Rusă și Kazahstan, fapt care sugerează că centrul de apel al cusătorilor de haine din R. Moldova nu era singurul vârf de lance al ofensivei informaționale ruse.

Activitatea call-center-ului, promovată activ pe canalurile de Telegram ale grupării Șor

Potrivit Deschide.MD, mai multe surse din cadrul grupării Șor, cu acces la canalul Stop UE de pe Telegram și chat-bot-urile conexe, ne-au expediat capturi de ecran cu mesajele utilizate de oamenii oligarhului fugar pentru a promova activitatea call-center-ului.

„Bună ziua, colegi! Call-center-ul a început să efectueze apeluri de pe numere kazahe. Nu vă speriați, sunt de-ai noștri. Preveniți-i pe toți!”

„Numărul call-center-ului care va suna simpatizanții. Haideți să distribuim la maximum acest număr, ca oamenilor să nu le fie frică să răspundă!”, sunt doar câteva dintre mesajele distribuite pe grupurile de Telegram ale lui Șor.

Eșecul campaniei de dezinformare. Pregătiri pentru turul II al alegerilor prezidențiale

Nu cunoaștem cu exactitate câți cetățeni moldoveni au fost expuși acestei campanii de dezinformare coordonate de Kremlin și nici câți dintre ei au fost convinși să voteze ”NU” la referendum, însă, după prelucrarea de către CEC a tuturor proceselor verbale, putem spune că tentativele lor s-au soldat cu eșec. Referendumul constituțional privind integrarea R. Moldova în UE a fost susținut de majoritatea alegătorilor.

Acest lucru nu înseamnă că activitatea call-center-ului deschis de cei care, mai ieri, se îndeletniceau cu fabricarea articolelor de vestimentație, va înceta. Turul II al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 3 noiembrie, reprezintă următoarea țintă a mașinăriei rusești de propagandă, mai scrie Deschide.MD.

În acest sens, autoritățile din R. Moldova s-au autosesizat și au demarat cercetări pe caz, iar Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei a Republicii Moldova depune eforturi pentru a bloca toate cartelele achiziționate de VIGEIS S.R.L.

#fabrica #Sor #angajati