Prăbușire pe șine: exporturile feroviare de cereale s-au redus la doar 4%

În 2024, peste 1,25 milioane tone de cereale au fost expediate pe cale fluvială, în special prin Portul Giurgiulești, dar și prin Ungheni. Ponderea transportului naval în total exporturi a urcat de la 30% în 2022, la 43% în 2023, 54% în 2024 și a atins 70% în primul semestru din 2025. Rija notează că această creștere a fost impulsionată de tarifele mult mai mici: dacă în august 2023 transportul Giurgiulești–Constanța costa în medie 45 USD/tonă, în prezent prețul a coborât la doar 15 USD/tonă.

Deși volumul exporturilor directe pe șosea a scăzut puternic – de la 51% în 2021 la 26% în prima jumătate a lui 2025 – transportul rutier rămâne vital pentru alimentarea porturilor. În 2024, pe șosea au fost exportate 800 mii tone de cereale, iar în primele șase luni din 2025 doar 183 mii tone. Tarifele au scăzut la rândul lor, de la 50 euro/tonă (2023) la 30 euro/tonă (2025) pentru o distanță de 300 km. Camioanele sunt însă preferate pentru oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță), expediate pe distanțe mai scurte spre Bulgaria și România.

Cel mai puternic declin îl înregistrează transportul feroviar, afectat de infrastructura deficitară și lipsa de competitivitate. În 2023 prin calea ferată s-au exportat 460 mii tone, dar în 2024 volumul s-a redus la 254 mii tone, iar în primele șase luni din 2025 a ajuns la doar 31 mii tone – adică 4% din totalul exporturilor. Probleme precum ecartamentul larg incompatibil cu UE, lipsa locomotivelor și vagoanelor specializate sau timpii mari de așteptare fac transportul feroviar neatractiv.

Portul și punctele vamale din zona Giurgiulești concentrează astăzi cele mai mari volume de export, cu 1,56 milioane tone de cereale tranzitate în 2024 și 580 mii tone doar în primul semestru din 2025. Punctele rutiere Leușeni și Sculeni, deși rămân importante pentru legătura cu România, au înregistrat scăderi: -39% la Leușeni și -26% la Sculeni în 2024.

Potrivit economistului Iurie Rija, exporturile de cereale ale Moldovei se află într-un proces de reconfigurare logistică profundă. Transportul naval a devenit dominant și eficient, rutierul s-a retras spre un rol de suport, iar feroviarul a ajuns la un nivel marginal. „Fără investiții urgente în infrastructura de cale ferată și fără o mai bună interconectare multimodală, exporturile rămân vulnerabile la riscuri climatice, blocaje logistice și geopolitice”, avertizează Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porturi #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.