Prăbușire pe șine: exporturile feroviare de cereale s-au redus la doar 4%

În 2024, peste 1,25 milioane tone de cereale au fost expediate pe cale fluvială, în special prin Portul Giurgiulești, dar și prin Ungheni. Ponderea transportului naval în total exporturi a urcat de la 30% în 2022, la 43% în 2023, 54% în 2024 și a atins 70% în primul semestru din 2025. Rija notează că această creștere a fost impulsionată de tarifele mult mai mici: dacă în august 2023 transportul Giurgiulești–Constanța costa în medie 45 USD/tonă, în prezent prețul a coborât la doar 15 USD/tonă.

Deși volumul exporturilor directe pe șosea a scăzut puternic – de la 51% în 2021 la 26% în prima jumătate a lui 2025 – transportul rutier rămâne vital pentru alimentarea porturilor. În 2024, pe șosea au fost exportate 800 mii tone de cereale, iar în primele șase luni din 2025 doar 183 mii tone. Tarifele au scăzut la rândul lor, de la 50 euro/tonă (2023) la 30 euro/tonă (2025) pentru o distanță de 300 km. Camioanele sunt însă preferate pentru oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță), expediate pe distanțe mai scurte spre Bulgaria și România.

Cel mai puternic declin îl înregistrează transportul feroviar, afectat de infrastructura deficitară și lipsa de competitivitate. În 2023 prin calea ferată s-au exportat 460 mii tone, dar în 2024 volumul s-a redus la 254 mii tone, iar în primele șase luni din 2025 a ajuns la doar 31 mii tone – adică 4% din totalul exporturilor. Probleme precum ecartamentul larg incompatibil cu UE, lipsa locomotivelor și vagoanelor specializate sau timpii mari de așteptare fac transportul feroviar neatractiv.

Portul și punctele vamale din zona Giurgiulești concentrează astăzi cele mai mari volume de export, cu 1,56 milioane tone de cereale tranzitate în 2024 și 580 mii tone doar în primul semestru din 2025. Punctele rutiere Leușeni și Sculeni, deși rămân importante pentru legătura cu România, au înregistrat scăderi: -39% la Leușeni și -26% la Sculeni în 2024.

Potrivit economistului Iurie Rija, exporturile de cereale ale Moldovei se află într-un proces de reconfigurare logistică profundă. Transportul naval a devenit dominant și eficient, rutierul s-a retras spre un rol de suport, iar feroviarul a ajuns la un nivel marginal. „Fără investiții urgente în infrastructura de cale ferată și fără o mai bună interconectare multimodală, exporturile rămân vulnerabile la riscuri climatice, blocaje logistice și geopolitice”, avertizează Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porturi #Cereale #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Comparativ istoric, cea mai mare creștere trimestrială s-a înregistrat în 2008 – 14,5%, iar în 2025 media a urcat la 18,4%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii. Analizând perioada 2005–2025, expertul arată că prețurile la apartamente au crescut, în medie, cu 5,5% anual, iar jumătate din scumpiri au avut loc în primul trimestru al fiecărui an.

În 2024, un metru pătrat de apartament nou costa în medie 1.512 euro, iar în blocurile vechi – 1.043 euro. În trimestrul doi al anului curent, media a ajuns la 1.993 euro/m² pentru locuințele noi și 1.390 euro/m² pentru cele vechi. Astfel, un apartament nou de 70 m² costă astăzi în medie 139,5 mii euro, iar unul vechi – 97,3 mii euro.

Pentru un credit ipotecar de 20 de ani, cu avans de 30%, o familie din Chișinău are nevoie în prezent de 78% din venitul lunar pentru a plăti rata unui apartament nou de 70 m² – un nivel similar cu cel din primul trimestru al anului (79%). Spre comparație, în 2008 erau necesare 314% din venitul lunar, iar în 2019 – doar 62%.

În termeni de salarii medii anuale, pentru a cumpăra un apartament de 70 m² în Chișinău sunt necesare 14,8 salarii medii – mai mult decât în Amsterdam (15,8), Bratislava (14,6), Praga (14,3) sau Belgrad (12,8). Expertul subliniază că problema nu ține de prețul foarte mare al locuințelor, ci de nivelul scăzut al salariilor în Republica Moldova.

Până în 2021, peste 90% din apartamentele noi se construiau în Chișinău. În 2024, pentru prima dată, s-a edificat mai mult spațiu locativ în afara capitalei (133 mii m²) decât în interiorul acesteia (126 mii m²). Potrivit lui Ioniță, această schimbare explică o parte din dezechilibrele actuale de pe piața imobiliară, unde cererea mare și oferta limitată alimentează creșterile de prețuri.

„70% din avuția moldovenilor este plasată în imobile. Toate economiile sunt în apartamente, ceea ce face piața extrem de sensibilă la orice dezechilibru”, a conchis analistul.