Premierul Dorin Recean: Criza energetică, o oportunitate pentru transformarea economiei în una mai eficientă

Premierul Dorin Recean a discutat cu reprezentanții asociațiilor producătorilor de carne, lapte și panificație despre necesitatea ajustării consumului de energie la nivelul întreprinderilor și importanța investițiilor în eficiența energetică. Potrivit șefului Executivului, menținerea competitivității și combaterea inflației rămân priorități în contextul crizei energetice, iar adaptarea la prețurile pieței de energie electrică este esențială pe termen lung.

„Obiectivul nostru este să avem o perioadă de tranziție în care vom investi în eficiența energetică și sursele de energie regenerabilă, așa încât să cheltuim mai puțin. Până atunci, vom sprijini industria alimentară prin măsuri pe termen scurt și lung. Să nu uităm că actuala criză reprezintă o provocare, dar și o oportunitate de a transforma economia noastră în una mai eficientă și mai durabilă”, a declarat premierul Dorin Recean.

În cadrul discuției, premierul a anunțat pregătirea unui program de compensații pentru mediul de afaceri, care va fi lansat în perioada următoare, și a vorbit despre un mecanism de ajutor de stat destinat investițiilor din industria Republicii Moldova. Acesta va sprijini producătorii care doresc să-și modernizeze afacerile, inclusiv în direcția eficienței energetice.

Reprezentanții industriei au solicitat sprijin pentru subvenționarea proiectelor de instalare a panourilor solare și realizarea auditurilor energetice, precum și revizuirea taxelor vamale pentru materia primă importată. În același timp, aceștia au prezentat măsurile deja implementate pentru reducerea consumului de energie electrică, cum ar fi instalarea senzorilor de oprire automată a luminii și utilizarea becurilor LED.

Guvernul urmează să anunțe în curând detalii despre programele de sprijin pentru companii, cu scopul de a transforma criza energetică într-o oportunitate pentru o economie mai sustenabilă și mai competitivă.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive, președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a comentat speculațiile privind o posibilă naționalizare a companiei Moldovagaz. Acesta a subliniat că orice decizie în acest sens reprezintă un drept suveran al Guvernului, însă trebuie luată în baza cadrului legal și a acordurilor internaționale.

„Este dreptul suveran al Guvernului sau al statului să decidă ce să facă cu anumite obiective strategice. Însă acest lucru trebuie efectuat în baza cadrului legal și a acordurilor internaționale. Cred că aceasta a fost sarcina domnului prim-ministru către Ministerul Justiției – să analizeze anume aspectele legale, în primul rând,” a declarat Vadim Ceban.

Acesta a mai menționat că o eventuală expropriere implică costuri semnificative și necesită despăgubirea acționarilor conform legii.

„Pentru toate lucrările care au interes public, trebuie să fie analizat acest aspect. Deciziile trebuie să respecte protejarea dreptului de proprietate și acordurile internaționale, care au prioritate față de legislația națională,” a adăugat Ceban.

Întrebat despre beneficiile unei eventuale naționalizări a Moldovagaz, Vadim Ceban a declarat: „Nu ajută, gaz nu apare. Dar ajută din punctul de vedere că Guvernul preia în gestiune anumite obiective strategice și poate să le administreze în interes național.”

Președintele interimar al Moldovagaz a precizat că nu a fost informat oficial despre o decizie în acest sens, iar speculațiile privind naționalizarea rămân la nivel public.

Premierul Dorin Recean declara la sfârșitul anului trecut că Guvernul Republicii Moldova intenționează să inițieze naționalizarea unor obiective strategice, pentru a asigura securitatea energetică a țării. În acest sens, șefa Ministerului Justiției a primit indicația de a pregăti modificările necesare legislației, termenul fiind de cel mult trei săptămâni.

Gazprom deţine 50% din acţiunile Moldovagaz, Agenţia Proprietăţii Publice – 35,33% din acţiuni, Comitetul pentru Administrarea Proprietăţii din Transnistria – 13,44% din acţiuni, persoanele fizice şi juridice – 1,23% din acţiuni.