Presa bulgară: Bulgaria a trimis Ucrainei muniție ruginită. Ucrainenii au trimis-o înapoi

Guvernul bulgar ar fi încercat, în luna mai, să trimită în Ucraina, prin intermediul României, muniție veche, retrasă, fabricată în Belarus în perioada sovietică, dar Kievul a fost nemulțumit de starea avansată de degradare a armamentului și l-a trimis înapoi, arată o anchetă realizată de publicația bulgară Bivol.bg, preluată de G4Media.ro.

Este vorba despre rachete Grad și cartușe de artilerie, în valoare de circa 200 de milioane de dolari.

Aranjamentele pentru exportul de arme în Ucraina prin intermediul României s-ar fi făcut în timpul vizitei oficiale în România a premierului Kiril Petkov din 29 aprilie, la o zi după ce aceasta fusese la Kiev. Ar fi fost vorba despre exportul a circa 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari.

Compania bulgară Alguns EOOD a cumpărat din Belarus rachetele – fabricate în anii ’80 – și le-a trimis către RomArm, aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, în virtutea acestui acord care prevedea ca muniția să fie trimisă apoi imediat în Ucraina.

Potrivit publicației bulgare, tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: compania bulgară Alguns vindea muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revindea apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semna un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final. Nanotech acționa în calitate de reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina.

Bucureștiul confirmă că afacerea a avut loc

Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului român al economiei, Florin Spătaru, care a transmis întrebările către compania națională de apărare Romarm S.A. „Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol l-a primit de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești. „Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”, a mai spus directorul general român. Acesta a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea unor detalii despre „produse, livrare și prețuri ar fi contrară principiilor concurenței pe piață, protejate de lege”.

Ucraina a trimis armele înapoi în România

Numai că în momentul în care Kievul a primit muniția și a constatat stare în care se afla, a trimis-o înapoi în România, fiindcă proiectilele nu erau operabile în luptă, scrie sursa citată. Atunci când Ucraina a trimis marfa înapoi, întregul transport a trecut din nou prin România și s-a întors până la compania bulgară Alguns.

„Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație. Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală. Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă. Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și se afla într-o stare proastă”, susține Bivol.bg.

Pe de altă parte,, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, conform Bivol.bg, în contextul în care Belarusul suspectează că o licență emisă de Minsk ar fi fost falsificată pentru a se putea realiza exportul către Ucraina. Ambasada Belarusului la Sofia a transmis o scrisoare oficială autorităților bulgare cu privire la frauda care fusese folosită pentru a exporta arme fabricate în țara lor fără acordul lor, scrie Bivol.bg.

#arme #Bulgaria #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”