Presa bulgară: Bulgaria a trimis Ucrainei muniție ruginită. Ucrainenii au trimis-o înapoi

Guvernul bulgar ar fi încercat, în luna mai, să trimită în Ucraina, prin intermediul României, muniție veche, retrasă, fabricată în Belarus în perioada sovietică, dar Kievul a fost nemulțumit de starea avansată de degradare a armamentului și l-a trimis înapoi, arată o anchetă realizată de publicația bulgară Bivol.bg, preluată de G4Media.ro.

Este vorba despre rachete Grad și cartușe de artilerie, în valoare de circa 200 de milioane de dolari.

Aranjamentele pentru exportul de arme în Ucraina prin intermediul României s-ar fi făcut în timpul vizitei oficiale în România a premierului Kiril Petkov din 29 aprilie, la o zi după ce aceasta fusese la Kiev. Ar fi fost vorba despre exportul a circa 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari.

Compania bulgară Alguns EOOD a cumpărat din Belarus rachetele – fabricate în anii ’80 – și le-a trimis către RomArm, aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, în virtutea acestui acord care prevedea ca muniția să fie trimisă apoi imediat în Ucraina.

Potrivit publicației bulgare, tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: compania bulgară Alguns vindea muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revindea apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semna un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final. Nanotech acționa în calitate de reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina.

Bucureștiul confirmă că afacerea a avut loc

Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului român al economiei, Florin Spătaru, care a transmis întrebările către compania națională de apărare Romarm S.A. „Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol l-a primit de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești. „Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”, a mai spus directorul general român. Acesta a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea unor detalii despre „produse, livrare și prețuri ar fi contrară principiilor concurenței pe piață, protejate de lege”.

Ucraina a trimis armele înapoi în România

Numai că în momentul în care Kievul a primit muniția și a constatat stare în care se afla, a trimis-o înapoi în România, fiindcă proiectilele nu erau operabile în luptă, scrie sursa citată. Atunci când Ucraina a trimis marfa înapoi, întregul transport a trecut din nou prin România și s-a întors până la compania bulgară Alguns.

„Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație. Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală. Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă. Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și se afla într-o stare proastă”, susține Bivol.bg.

Pe de altă parte,, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, conform Bivol.bg, în contextul în care Belarusul suspectează că o licență emisă de Minsk ar fi fost falsificată pentru a se putea realiza exportul către Ucraina. Ambasada Belarusului la Sofia a transmis o scrisoare oficială autorităților bulgare cu privire la frauda care fusese folosită pentru a exporta arme fabricate în țara lor fără acordul lor, scrie Bivol.bg.

#arme #Bulgaria #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a oferit explicații privind situația terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat în gestiunea companiei Lukoil, în contextul deciziei autorităților de a readuce infrastructura sub controlul statului. În cadrul unei emisiuni de la Moldova 1, oficialul a vorbit despre modul în care a fost preluată infrastructura, angajamentele investiționale nerespectate și riscurile apărute în ultimii ani.

Potrivit lui Munteanu, Lukoil a preluat infrastructura aeroportuară în anul 2005, într-un proces care ridică semne de întrebare. „Lukoil a preluat activele, vorbim de aeroportul internațional Chișinău, de acea infrastructură care a fost creată. Era un jucător major atât pe piața de retail, cât și pe piața angro”, a declarat oficialul.

El a afirmat că compania nu și-ar fi respectat angajamentele asumate. „Lukoil și-a sumat responsabilități pentru acest proces de investiții, pe care, așa cum au constatat, nu au fost respectate. Este responsabilitatea Procuraturii și a instanțelor de investigare să vadă ce s-a întâmplat acolo”, a spus Munteanu.

Alexandru Munteanu a precizat că autoritățile analizează atât faptele din trecut, cât și evoluțiile recente. „Noi ne uităm și la o cronologie mai recentă, din momentul în care Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni asupra companiei de bază Lukoil și dacă Lukoilul local a respectat condițiile care au fost impuse”, a explicat acesta.

Potrivit oficialului, după impunerea sancțiunilor au fost constatate noi nereguli. „În perioada recentă s-au încălcat mai multe lucruri. Lukoil Moldova ne-a comunicat că nu poate satisface condițiile impuse prin aceste sancțiuni și, în momentul în care noi am constatat că există un pericol, statul este obligat să reacționeze”, a declarat el.

Munteanu a calificat drept problematic faptul că o infrastructură strategică a ajuns într-o poziție de monopol privat. „Mi se pare foarte ciudată situația când o structură strategică, cum este Aeroportul Internațional Chișinău, a fost practic transferată într-un monopol al unui jucător privat terț”, a spus acesta.

Oficialul a subliniat că, indiferent de opiniile despre activitatea companiei, regulile trebuie respectate. „Erau multe discuții dacă Lukoil a făcut mai mult bine sau rău, dar legile trebuie respectate și regulile trebuie respectate, iar noi, ca Guvern, îndeplinim inclusiv condițiile internaționale”, a menționat Munteanu.

Referindu-se la eventuale despăgubiri, Alexandru Munteanu a amintit prețul privatizării. „Prețul la care s-a privatizat mi se pare foarte scăzut. Vorbim de 10 milioane de lei în 2005, ceea ce nici atunci nu era o sumă colosală pentru o asemenea infrastructură monopolistă”, a declarat acesta.

Întrebat despre posibile litigii sau reacții externe, inclusiv de la Moscova, Munteanu a spus că Guvernul se pregătește pentru toate scenariile. „Este o situație care poate fi atacată în judecată, iar noi ne consultăm cu avocații și ne pregătim de contramăsuri. Suntem convinși că acționăm conform legislației Republicii Moldova și legislației internaționale. Cu siguranță vom apăra interesele strategice ale Republicii Moldova”, a conchis Munteanu.