Presa bulgară: Bulgaria a trimis Ucrainei muniție ruginită. Ucrainenii au trimis-o înapoi

Guvernul bulgar ar fi încercat, în luna mai, să trimită în Ucraina, prin intermediul României, muniție veche, retrasă, fabricată în Belarus în perioada sovietică, dar Kievul a fost nemulțumit de starea avansată de degradare a armamentului și l-a trimis înapoi, arată o anchetă realizată de publicația bulgară Bivol.bg, preluată de G4Media.ro.

Este vorba despre rachete Grad și cartușe de artilerie, în valoare de circa 200 de milioane de dolari.

Aranjamentele pentru exportul de arme în Ucraina prin intermediul României s-ar fi făcut în timpul vizitei oficiale în România a premierului Kiril Petkov din 29 aprilie, la o zi după ce aceasta fusese la Kiev. Ar fi fost vorba despre exportul a circa 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari.

Compania bulgară Alguns EOOD a cumpărat din Belarus rachetele – fabricate în anii ’80 – și le-a trimis către RomArm, aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, în virtutea acestui acord care prevedea ca muniția să fie trimisă apoi imediat în Ucraina.

Potrivit publicației bulgare, tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: compania bulgară Alguns vindea muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A., aceasta din urmă o revindea apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semna un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final. Nanotech acționa în calitate de reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina.

Bucureștiul confirmă că afacerea a avut loc

Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului român al economiei, Florin Spătaru, care a transmis întrebările către compania națională de apărare Romarm S.A. „Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol l-a primit de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești. „Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”, a mai spus directorul general român. Acesta a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea unor detalii despre „produse, livrare și prețuri ar fi contrară principiilor concurenței pe piață, protejate de lege”.

Ucraina a trimis armele înapoi în România

Numai că în momentul în care Kievul a primit muniția și a constatat stare în care se afla, a trimis-o înapoi în România, fiindcă proiectilele nu erau operabile în luptă, scrie sursa citată. Atunci când Ucraina a trimis marfa înapoi, întregul transport a trecut din nou prin România și s-a întors până la compania bulgară Alguns.

„Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA. Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație. Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală. Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă. Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și se afla într-o stare proastă”, susține Bivol.bg.

Pe de altă parte,, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, conform Bivol.bg, în contextul în care Belarusul suspectează că o licență emisă de Minsk ar fi fost falsificată pentru a se putea realiza exportul către Ucraina. Ambasada Belarusului la Sofia a transmis o scrisoare oficială autorităților bulgare cu privire la frauda care fusese folosită pentru a exporta arme fabricate în țara lor fără acordul lor, scrie Bivol.bg.

#arme #Bulgaria #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova traversează un proces amplu de transformare a sectorului energetic, încercând să scape de dependența istorică față de Est și să-și construiască propriul sistem independent, conectat la piața europeană. Declarațiile au fost făcute de Corina Popescu, președinta Consiliului de Administrație al Moldelectrica, în cadrul unui interviu pentru focusenergetic.ro.

Potrivit acesteia, Republica Moldova nu a avut niciodată un sistem energetic complet independent, fiind dependentă, de-a lungul timpului, fie de Moscova, fie de Kiev. Chiar și în prezent, unele funcționalități critice ale sistemului au fost, până recent, influențate din exterior, inclusiv echilibrarea rețelei.

Situația s-a complicat după reducerea livrărilor de gaze rusești, care a afectat direct centrala de la Cuciurgan – principala sursă de energie a țării. Dacă anterior aceasta acoperea până la 80% din consum, în prezent funcționează limitat, ceea ce a forțat autoritățile să accelereze procesul de diversificare a surselor.

În acest context, interconectarea cu România devine esențială. În prezent, există o singură linie de interconexiune funcțională la Vulcănești, însă alte proiecte sunt în desfășurare. Linia de 400 kV Suceava–Bălți este în licitație, iar o a treia conexiune, Strășeni–Gutinaș, urmează să fie finanțată cu sprijinul Statelor Unite.

Popescu a subliniat că, în paralel, Moldova încearcă să-și alinieze piața la standardele europene, inclusiv prin introducerea mecanismelor de tranzacționare precum Piața pentru Ziua Următoare și Piața Intrazilnică. Obiectivul final este integrarea deplină în rețeaua europeană ENTSO-E.

Oficialul a mai menționat că România joacă un rol-cheie în acest proces, oferind nu doar energie, ci și suport tehnic și expertiză. Totuși, energia livrată nu este gratuită, fiind achitată la prețurile pieței, inclusiv în situații de urgență.

Deși există progrese, sectorul energetic din Republica Moldova rămâne vulnerabil, iar procesul de transformare este unul dificil și de durată. „Nu mai poate fi păstrat modelul vechi. Moldova trebuie să-și construiască un sistem energetic propriu, aflat sub controlul său”, a punctat Corina Popescu.