Presa: Soția șefului APP, membră în organele de conducere a cel puțin trei întreprinderi de stat. Conflict de interese?

Viorica Cojuhari, soția lui Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), face parte din organele de conducere ale cel puțin trei întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni fondate sau aflate în subordinea instituției conduse de funcționar, potrivit telegraph.md. Actualmente, consoarta oficialului este angajată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, membră a Consiliului de Administrație al Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, a Consiliului de Administrație al Termoelectrica și a Comisiei de Cenzori a Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”.

Potrivit sursei citate, Viorica Cojuhari a început să exercite toate funcțiile publice menționate în anul 2024. De menționat este că în 2023 soțul, proaspăt numit la conducerea APP, a revocat-o din funcția de președintă a Consiliului de Administrație a Administrație de Stat a Drumurilor. Ulterior, însă, oficiala a fost numită membră Comisiei de Cenzori.

Referitor la acest caz, nu este clar dacă Roman Cojuhari a declarat posibilul conflict de interese, așa cum impune legislația națională în cazul semnării unor ordine ce vizează propria persoană, soțul, soția sau rudele sale, notează jurnaliștii.

În declarațiile de avere pentru anii anteriori, Viorica Cojuhari a menționat venituri obținute și de la alte întreprinderi de stat, unde a ocupat funcții de conducere, inclusiv cea de președinte. Nu se cunoaște dacă funcționara a demisionat din funcțiile deținute, după numirea lui Roman Cojuhari în calitate de director al APP.

Conform legislației în vigoare, Agenția Proprietății Publice are misiunea de a asigura realizarea politicii statului în domeniul administrării proprietății publice.

Viorica Cojuhari nu a răspuns la apelurile jurnaliștilor, pentru a comenta acuzațiile.

#cojuhari #sotie #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.