Presa: Soția șefului APP, membră în organele de conducere a cel puțin trei întreprinderi de stat. Conflict de interese?

Viorica Cojuhari, soția lui Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), face parte din organele de conducere ale cel puțin trei întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni fondate sau aflate în subordinea instituției conduse de funcționar, potrivit telegraph.md. Actualmente, consoarta oficialului este angajată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, membră a Consiliului de Administrație al Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, a Consiliului de Administrație al Termoelectrica și a Comisiei de Cenzori a Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”.

Potrivit sursei citate, Viorica Cojuhari a început să exercite toate funcțiile publice menționate în anul 2024. De menționat este că în 2023 soțul, proaspăt numit la conducerea APP, a revocat-o din funcția de președintă a Consiliului de Administrație a Administrație de Stat a Drumurilor. Ulterior, însă, oficiala a fost numită membră Comisiei de Cenzori.

Referitor la acest caz, nu este clar dacă Roman Cojuhari a declarat posibilul conflict de interese, așa cum impune legislația națională în cazul semnării unor ordine ce vizează propria persoană, soțul, soția sau rudele sale, notează jurnaliștii.

În declarațiile de avere pentru anii anteriori, Viorica Cojuhari a menționat venituri obținute și de la alte întreprinderi de stat, unde a ocupat funcții de conducere, inclusiv cea de președinte. Nu se cunoaște dacă funcționara a demisionat din funcțiile deținute, după numirea lui Roman Cojuhari în calitate de director al APP.

Conform legislației în vigoare, Agenția Proprietății Publice are misiunea de a asigura realizarea politicii statului în domeniul administrării proprietății publice.

Viorica Cojuhari nu a răspuns la apelurile jurnaliștilor, pentru a comenta acuzațiile.

#cojuhari #sotie #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie