Presa: Soția șefului APP, membră în organele de conducere a cel puțin trei întreprinderi de stat. Conflict de interese?

Viorica Cojuhari, soția lui Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP), face parte din organele de conducere ale cel puțin trei întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni fondate sau aflate în subordinea instituției conduse de funcționar, potrivit telegraph.md. Actualmente, consoarta oficialului este angajată la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, membră a Consiliului de Administrație al Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, a Consiliului de Administrație al Termoelectrica și a Comisiei de Cenzori a Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”.

Potrivit sursei citate, Viorica Cojuhari a început să exercite toate funcțiile publice menționate în anul 2024. De menționat este că în 2023 soțul, proaspăt numit la conducerea APP, a revocat-o din funcția de președintă a Consiliului de Administrație a Administrație de Stat a Drumurilor. Ulterior, însă, oficiala a fost numită membră Comisiei de Cenzori.

Referitor la acest caz, nu este clar dacă Roman Cojuhari a declarat posibilul conflict de interese, așa cum impune legislația națională în cazul semnării unor ordine ce vizează propria persoană, soțul, soția sau rudele sale, notează jurnaliștii.

În declarațiile de avere pentru anii anteriori, Viorica Cojuhari a menționat venituri obținute și de la alte întreprinderi de stat, unde a ocupat funcții de conducere, inclusiv cea de președinte. Nu se cunoaște dacă funcționara a demisionat din funcțiile deținute, după numirea lui Roman Cojuhari în calitate de director al APP.

Conform legislației în vigoare, Agenția Proprietății Publice are misiunea de a asigura realizarea politicii statului în domeniul administrării proprietății publice.

Viorica Cojuhari nu a răspuns la apelurile jurnaliștilor, pentru a comenta acuzațiile.

#cojuhari #sotie #APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare consum de alcool din lume, potrivit datelor publicate de World Population Review. Cu un consum mediu de 14,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an, Moldova ocupă locul patru la nivel global, fiind depășită doar de România, Georgia și Letonia.

Clasamentul arată că România conduce topul mondial, cu un consum de 17,1 litri pe an per locuitor, urmată de Georgia cu 15,5 litri și Letonia cu 14,7 litri. Republica Moldova, cu 14,1 litri, se află imediat după acestea, înaintea Cehiei, care înregistrează 13,7 litri pe an.

Prin comparație, consumul de alcool în Rusia este estimat la 10,5 litri pe cap de locuitor, iar în Ucraina la doar 7,4 litri, nivel aproape la jumătate față de cel din Republica Moldova.

Datele World Population Review arată că Europa de Est și regiunea Mării Negre domină clasamentul global al consumului de alcool, cu mai multe state din zonă în topul primelor cinci.