Preşedintele Consiliului European denunță decizia Belarus de a-și suspenda participarea la Parteneriatul Estic

29 Iun. 2021, 09:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Iun. 2021, 09:39 // Actual //  MD Bani

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a denunţat luni decizia Republicii Belarus de a-şi suspenda participarea la Parteneriatul Estic – iniţiativă menită să întărească legăturile între Uniunea Europeană (UE) şi ţările vecine foste republici sovietice – după adoptarea de sancţiuni europene în urma deturnării spre Minsk a unui avion de linie, informează AFP, citează Agerpres.

„Belarus a făcut un nou pas înapoi astăzi, suspendând participarea sa la Parteneriatul Estic. Această decizie va duce la o nouă escaladare a tensiunilor şi va avea un impact negativ evident asupra poporului belarus”, a scris Michel pe contul său de Twitter.

Lidera opoziţiei belaruse, Svetlana Tihanovskaia, refugiată în Lituania, a denunţat la rândul său o „răzbunare” a Minskului împotriva europenilor, ceea ce atestă „slăbiciunea” şi „orbirea” preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko.

Belarusul a anunţat luni că îşi suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, decizia Minskului fiind un protest contra sancţiunilor adoptate de UE după interceptarea unui avion de linie european de către autorităţile belaruse.

”Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE”, a indicat Ministerul de Externe belarus într-un comunicat, anunţând şi decizia de rechemare în ţară a ambasadorului Belarusului la Uniunea Europeană, pentru consultări.

La 21 iunie, Consiliul UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus şi a opt entităţi. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus şi actele violente de represiune îndreptate împotriva societăţii civile, a opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor.

În plus, noua serie de măsuri restrictive a vizat şapte persoane şi o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a Sofiei Sapega.

Măsurile restrictive ale UE privind Belarusul se aplică în prezent unui număr total de 166 de persoane şi 15 entităţi. Cei desemnaţi fac obiectul îngheţării activelor, iar cetăţenilor şi întreprinderilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia persoanelor şi entităţilor incluse pe listă. Totodată, persoanelor fizice li se aplică o interdicţie de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

UE a lansat Parteneriatul Estic cu Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, iniţiativă ce propune relaţii economice şi politice mai strânse în schimbul unor reforme. Unele dintre aceste ţări, cum ar fi Ucraina şi Georgia, consideră acest acord ca fiind o primă etapă în vederea unei aderări, însă liderii europeni nu au făcut niciodată promisiuni în acest sens.

UE a asigurat întotdeauna că acest parteneriat nu vizează extinderea influenţei sale în defavoarea altora, însă Rusia, principalul aliat al lui Lukaşenko, consideră acest parteneriat o intruziune în zona sa de influenţă.

Realitatea Live

26 Dec. 2025, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Dec. 2025, 13:40 // Actual //  Ursu Victor

Economia Republica Moldova dă semne de revenire în 2025, cu mai mulți indicatori pozitivi decât negativi față de anul precedent, însă ritmul de creștere rămâne modest, iar vulnerabilitățile structurale persistă. Concluziile aparțin expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS Viitorul, prezentate vineri, 26 decembrie 2025, în cadrul emisiunii săptămânale Analize economice cu Veaceslav Ioniță.

Potrivit estimărilor expertului, Produsul Intern Brut va crește în 2025 cu 2,7%, după un avans de doar 0,1% în 2024, evoluție determinată în principal de revenirea sectorului agricol. Chiar și așa, nivelul PIB-ului nu va ajunge nici în acest an la pragul de dinaintea războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În ultimii cinci ani, creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de doar 0,5%, mult sub media globală.
Producția industrială este estimată să avanseze în 2025 cu 4,5%, după trei ani consecutivi de scădere. Cu toate acestea, industria va rămâne la aproximativ 92% din maximul istoric atins în 2021, iar pe parcursul ultimului deceniu creșterea cumulată a fost de doar 8%, o evoluție considerată îngrijorătoare. În agricultură, după un declin sever în 2024, este anticipată o recuperare de circa 15% în 2025. Veaceslav Ioniță avertizează însă asupra dependenței excesive de climă și subliniază necesitatea dezvoltării zootehniei și a procesării produselor agricole cu valoare adăugată înaltă.

Pe piața muncii, populația ocupată continuă să se reducă, cu un minus de aproximativ 77 de mii de persoane în ultimii doi ani, în special în sectorul agrar, pe fondul migrației externe. În același timp, numărul salariaților ar putea crește în 2025 cu circa 10 mii de persoane.

Exporturile de bunuri și servicii sunt estimate la aproximativ 6,8 miliarde de dolari în 2025, după doi ani de declin. Pentru prima dată în istoria țării, exporturile de servicii vor depăși pragul de 3 miliarde de dolari, devenind principalul motor al creșterii, în timp ce exporturile de bunuri se vor apropia de 3,8 miliarde de dolari, cu o revenire modestă.
Salariul mediu lunar este estimat la 15.700 de lei, în creștere reală cu 4,1%, iar pensia medie pentru limită de vârstă a depășit pentru prima dată 4.000 de lei, ajungând la 4.200 de lei.

Totuși, inflația ridicată din ultimii ani a erodat semnificativ efectul acestor majorări. Rata inflației este estimată la 7,1% în 2025, sub nivelul record de 34% din 2022, dar încă ridicată. În lipsa unor șocuri majore, inflația ar putea coborî spre 5% în 2026. Din 2020 până în prezent, prețurile au crescut cumulativ cu 77%.
Expertul a subliniat și impactul sever al crizei energetice, care a generat cea mai mare creștere a prețurilor la energie din Europa, de peste șase ori față de nivelurile de până în 2020. În 2025, un moldovean poate cumpăra dintr-un salariu mai puțin gaz decât în majoritatea anilor de după independență, în pofida majorărilor nominale de venituri.

„Economia Republicii Moldova se află într-o recuperare modestă, dar rămâne extrem de dependentă de agricultură, climă și factori externi. Fără investiții în industrializare, valoare adăugată și diversificare economică, decalajele față de economiile dezvoltate vor continua să se adâncească”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII