Președinția anunță concurs! Se caută un membru pentru CSP din partea instituției, condiții de participare

Administrația Prezidențială a Republicii Moldova anunță organizarea și desfășurarea concursului de selectare a candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din rândul societății civile, desemnat de către șeful statului, scrie Realitatea.md.

Condițiile de bază pentru participare la concurs, conform Legii cu privire la Procuratură și Regulamentului, sunt următoarele:

deține cetățenia Republicii Moldova;
cunoaște limba română;
are capacitatea de exercițiu deplină;
posedă studii superioare juridice;
are experiență în domeniul dreptului de cel puțin trei ani;
se bucură de o reputație ireproșabilă;
nu a atins vârsta de 65 de ani.

Conform Regulamentului, dosarul de participare la concurs trebuie să conțină:

a) cererea de înscriere la concurs;
b) scrisoarea de motivare;
c) curriculum vitae;
d) copia de pe actul de identitate;
e) copia de pe diploma de studii superioare complete în drept sau echivalentul acesteia și alte acte de studii relevante;
f) copia actelor care confirmă experiența în câmpul muncii (carnetul de muncă, contractul etc.);
g) cazierul judiciar;
h) certificatul medical de sănătate, inclusiv narcologic și psihiatric.

Concursul se va desfășura în două etape: depunerea dosarului de participare și interviul, susținut în fața Comisiei, în vederea testării cunoașterii domeniului și a aspectelor privind exercitarea atribuțiilor funcționale în calitate de membru al CSP.

Dosarul de participare la concurs se va depune la Aparatul Președintelui Republicii Moldova până la data de 14 septembrie curent, eliberându-i-se o confirmare privind recepționarea acestuia. La interviu vor fi invitați doar candidații preselectați.

Precizăm că, decretul privind constituirea Comisiei pentru organizarea și desfășurarea concursului de selectare a candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din rândul societății civile, desemnat de către Președintele Republicii Moldova a fost semnat ieri de către Maia Sandu.

#presidentie #concurs #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.