Rusia avertizează: Riscăm o nouă criză financiară de amploarea colapsului din 2008

Facturile la electricitate cresc peste tot în Europa. În Germania, cel mai mare consumator de energie din UE, preţurile au atins un nivel record din cauza costurilor mai mari cu combustibilii.

În Rusia, principalul exportator de combustibil, gaze şi petrol, scumpirea alimentelor şi în special a grâului este îngrijorătoare pentru guvern. Costurile materiilor prime au crescut în general, iar dacă la începutul valului de inflaţie se vorbea de cum producătorii pot amortiza şocul, acum se vede clar cum preţurile mai mari lovesc în veniturile omului de rând. Însă inflaţia poate expune şi alte vulnerabilităţi, scrie Ziarul Financiar.

O analiză a băncii centrale a Rusiei avertizează că o nouă criză financiară de amploarea colapsului din 2008 s-ar putea produce în mai puţin de un an şi jumătate dacă inflaţia globală nu este adusă sub control, scrie Bloomberg. O creştere a nivelului datoriilor din sectorul public şi cel privat în timpul revenirii economice ar putea produce „o deteriorare rapidă şi drastică“ economiei mondiale dacă banca centrală americană va fi nevoită să ridice dobânzile pentru a trage în jos inflaţia. Analiza estimează că PIB-ul mondial ar putea încetini la doar 1,1% dacă dobânzile mai mari îi vor forţa pe investitori să renunţe la activele riscante. În acest caz, cel mai mult ar suferi economiile emergente puternic îndatorate. Nu acesta este scenariul de bază al Băncii Rusiei. Instituţia mizează pe o revenire extinsă, cu presiunile inflaţioniste disipându-se până la sfârşitul acestui an. Însă avertismentul este un semn că banca centrală este din ce în ce mai îngrijorată de accelerarea inflaţiei la nivel mondial.

Fostul premier italian Mario Monti a spus într-un interviu pentru CNBC că „stagflaţia“ este cel mai mare pericol pentru revenirea economică a Europei. Stagflaţie înseamnă preţuri în creştere şi economie în stagnare. Inflaţia ar fi alimentată de programele de stimulare monetară ale băncilor centrale şi de cele de stimulare a consumului din partea guvernelor.

#criză #inflație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.