Prețul gazelor naturale continuă să scadă în Europa

Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au continuat să scadă joi, până la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, în condiţiile în care situaţia slabă a economiei regionale afectează perspectivele pentru cererea de gaze.

În jurul orei 9:51 a.m., la hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau în scădere cu 3,2%, până la 26,90 euro pentru un Megawatt-oră, după ce în precedentele trei şedinţe au înregistrat o scădere cumulată de aproape 8%, potrivit Bloomberg și Agerpres.

Cererea de gaze a sectorului industrial din Europa este una modestă, în pofida unei recente scădere a preţurilor, rezultând o piaţă supra-aprovizionată. Faptul că gradul de umplere al depozitelor este peste nivelul normal la acest moment al anului precum şi cantităţile abundente de gaze naturale lichefiate disponibile reduc şi mai mult riscurile la adresa aprovizionării cu gaze în iarna următoare.

Pe de altă parte, reducerea cu 60% a cotaţiilor la gaze în acest an a dat o gură de oxigen europenilor care suferă de pe urma avansului inflaţiei.

În plus, preţurile actuale nu stimulează achiziţiile de gaze ale Chinei, unde relansarea economică modestă subminează cererea de combustibil. Cei mai importanţi importatori de chinezi de gaze lichefiate sunt pur şi simplu absenţi de pe piaţa spot, şi se oferă chiar să vândă unele cantităţi de gaze lichefiate, susţin traderii consultaţi de Bloomberg. Chiar dacă unii mici cumpărători din Europa încep să profite de preţurile mici la gaze, asta nu este suficient pentru a contracara tendinţa generală de scădere a preţurilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Europa #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.