Bogăția ascunsă în adâncul oceanelor: Un milion de miliarde de dolari

Foarte puțini locuitori ai Pământului sunt conștienți de faptul că pe fundul oceanelor planetei noastre există o comoară neștiută, ascunsă, care valorează un milion de miliarde de dolari. Asta înseamnă că acolo, în adâncuri, există câte 2,5 kilograme de aur pentru fiecare om de pe Terra, însă în prezent nu există o tehnologie sustenabilă pentru extragerea acestei bogății.

Oamenii de știință au estimat că există aproximativ un gram de aur dizolvat la fiecare 100 de milioane de tone metrice de apă din Oceanul Atlantic și în Pacific. O analiză a Administrației naționale de oceanografie și atmosferică (NOAA) din Statele Unite arată că există circa 20 de milioane de tone de aur pe fundul oceanelor, potrivit IFL Science.

Prețul aurului se schimbă în mod constant, plus că este greu de găsit o valoare concretă a unei greutăți atât de mari, dar o estimare din 25 mai 2023 spune că 1 tonă de aur ar putea valora peste 63.000.000 de dolari.

Calculând cât ar valora întreaga cantitate de aur din oceane, am ajunge la colosal cifră de 1,26 de milioane de miliarde de dolari sau 1.260.000.000.000.000 de dolari. Sună atrăgător, dar a pune mâna pe aur va fi o problemă. Încă o dată, această cantitate este extrem de diluată în vasta întindere a oceanelor lumii, spun experții.

În prezent nu există o modalitate rentabilă de a extrage aur din ocean pentru a obține profit.

Un studiu din 1941 publicat în revista Nature a descris o „metodă electrochimică” de extragere a aurului din apa de mare. Cu toate acestea, costul procesului s-a dovedit a fi de cinci ori mai scump decât valoarea aurului obținut.

Primul care a descoperit existența aurului în adâncurile oceanelor din întreaga lume a fost Edward Sonstadt, în anul 1872, dar el nu a întreprins nimic în acest sens, pentru a se îmbogăți.

În anul 1990, cercetătorii au descoperit, în urma unui studiu, că există aproximativ un gram de aur în fiecare sută de milioane de tone de apă de mare sau din ocean. Oamenii de știință au calculat că oceanele din întreaga lume conțin 20 de milioane de tone de aur.
Cantitatea de aur aflată ascunsă în oceanele de pe Pământ este suficientă pentru a oferi fiecărui locuitor al planetei noastre (din cei 8 miliarde din prezent), aproximativ 2,5 kilograme de aur. Însă, extragerea aurului din adâncuri necesită tehnologii speciale, care până în prezent nu sunt sustenabile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ocean #miliarde #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.