Prețul gazelor pe BRM, de unde Moldova cumpără gaze, atinge recordul ultimelor 20 de luni

Prețul gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a depășit pragul de 250 de RON (echivalentul 50,33 euro)/MWh, marcând un record al ultimelor 20 de luni și generând primele efecte economice resimțite în Republica Moldova.

Conform unei analize realizate de Profit.ro, miercuri, prețul mediu al gazelor cu livrare joi a fost de 249,2 lei/MWh, cu o tranzacție de 1,9 GWh la 253 lei/MWh. Joi, situația s-a repetat, o cantitate mai mică, de 22 MWh, fiind comercializată la un preț de 260 lei/MWh.

Această evoluție vine pe fondul unei creșteri accelerate a prețului spot al gazelor pe BRM în ultima lună, de la 187 lei/MWh la aproape 250 lei/MWh, o majorare de o treime. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, actualele prețuri sunt cu 25% mai mari și de peste două ori mai ridicate față de cele din primăvara-vara anului trecut.

Deși oficialii de la Chișinău au exprimat intenția de a negocia prețuri preferențiale, contextul actual din România, unde producătorii sunt obligați să vândă gazele pentru consumatorii casnici la un preț reglementat de 120 lei/MWh, face dificilă realizarea acestui obiectiv.

În timp ce Moldova resimte impactul creșterii prețurilor la gaze, situația este și mai complicată în domeniul energiei electrice. România, principalul furnizor al Moldovei, a înregistrat în noiembrie cele mai mari prețuri spot din Uniunea Europeană, iar producția internă nu reușește să acopere cererea internă.

România importă până la 3.000 MW în anumite intervale orare, aproape atingând limita de interconectare disponibilă de 3.500 MW. În condiții de iarnă severă, cu un consum estimat la 9.500 MW, presiunea pe rețelele de interconectare ar putea crește semnificativ, mai ales având în vedere posibila creștere a cererii din Moldova și Ucraina.

Deși legislația românească permite exportul de energie electrică către Moldova la un preț reglementat de 400 lei/MWh (plus costurile certificatelor de emisii de CO2), această măsură este limitată de cantitățile disponibile și de prioritizarea consumatorilor finali moldoveni.

Această situație subliniază vulnerabilitățile energetice ale Republicii Moldova și dependența sa de importuri din România, pe fondul unei piețe europene marcate de volatilitate și prețuri ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brm #achizitii #gaz #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.