Prețul gazelor pe BRM, de unde Moldova cumpără gaze, atinge recordul ultimelor 20 de luni

Prețul gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a depășit pragul de 250 de RON (echivalentul 50,33 euro)/MWh, marcând un record al ultimelor 20 de luni și generând primele efecte economice resimțite în Republica Moldova.

Conform unei analize realizate de Profit.ro, miercuri, prețul mediu al gazelor cu livrare joi a fost de 249,2 lei/MWh, cu o tranzacție de 1,9 GWh la 253 lei/MWh. Joi, situația s-a repetat, o cantitate mai mică, de 22 MWh, fiind comercializată la un preț de 260 lei/MWh.

Această evoluție vine pe fondul unei creșteri accelerate a prețului spot al gazelor pe BRM în ultima lună, de la 187 lei/MWh la aproape 250 lei/MWh, o majorare de o treime. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, actualele prețuri sunt cu 25% mai mari și de peste două ori mai ridicate față de cele din primăvara-vara anului trecut.

Deși oficialii de la Chișinău au exprimat intenția de a negocia prețuri preferențiale, contextul actual din România, unde producătorii sunt obligați să vândă gazele pentru consumatorii casnici la un preț reglementat de 120 lei/MWh, face dificilă realizarea acestui obiectiv.

În timp ce Moldova resimte impactul creșterii prețurilor la gaze, situația este și mai complicată în domeniul energiei electrice. România, principalul furnizor al Moldovei, a înregistrat în noiembrie cele mai mari prețuri spot din Uniunea Europeană, iar producția internă nu reușește să acopere cererea internă.

România importă până la 3.000 MW în anumite intervale orare, aproape atingând limita de interconectare disponibilă de 3.500 MW. În condiții de iarnă severă, cu un consum estimat la 9.500 MW, presiunea pe rețelele de interconectare ar putea crește semnificativ, mai ales având în vedere posibila creștere a cererii din Moldova și Ucraina.

Deși legislația românească permite exportul de energie electrică către Moldova la un preț reglementat de 400 lei/MWh (plus costurile certificatelor de emisii de CO2), această măsură este limitată de cantitățile disponibile și de prioritizarea consumatorilor finali moldoveni.

Această situație subliniază vulnerabilitățile energetice ale Republicii Moldova și dependența sa de importuri din România, pe fondul unei piețe europene marcate de volatilitate și prețuri ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brm #achizitii #gaz #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tronsonul de cale ferată Basarabeasca – Iargara – Prut 2 – Cahul, neutilizat de peste cinci ani, a fost repus în funcțiune pentru a asigura importul de pietriș din Ucraina, necesar reconstrucției drumului național R-34 din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de compania ucraineană „Avtomagistral-Pivdeni”.

Potrivit companiei, pe acest segment a fost efectuat un test cu un tren de marfă de aproximativ 3.000 de tone. Căile Ferate din Moldova au confirmat anterior circulația trenului încărcat, însă nu au comunicat oficial scopul transportului.

În acest an, „Avtomagistral-Pivdeni” și Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova au semnat un contract pentru reconstrucția unui sector de 42 de kilometri al traseului R-34. Pentru acest proiect, compania intenționează, în premieră, să livreze pietriș din regiunea Hmelnițki, Ucraina, urmând ca, în total, aproximativ 300 de mii de tone de material să fie transportate în Republica Moldova.

În pregătirea lucrărilor, compania dezvoltă o nouă bază de producție în apropierea municipiului Cahul, unde vor fi instalate o uzină de beton și o instalație de stabilizare a solului. Proiectul de reconstrucție vizează sectorul de drum situat între municipiile Cahul și Cantemir, de-a lungul frontierei cu România, și prevede lărgirea drumului, reabilitarea completă a carosabilului, amenajarea intersecțiilor și a acceselor către terenurile agricole și gospodării, construcția a șase poduri, precum și instalarea trotuarelor, iluminatului public, parapetelor de protecție, sistemelor de drenaj și a rețelelor de comunicații.

Potrivit datelor prezentate, volumul lucrărilor de terasament va depăși 500 de mii de metri cubi, suprafața de reciclare la rece va fi de peste 375 de mii de metri pătrați, iar pentru stratul de rulare vor fi utilizate peste 100 de mii de tone de asfalt.