Prețul gazelor pe BRM, de unde Moldova cumpără gaze, atinge recordul ultimelor 20 de luni

Prețul gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a depășit pragul de 250 de RON (echivalentul 50,33 euro)/MWh, marcând un record al ultimelor 20 de luni și generând primele efecte economice resimțite în Republica Moldova.

Conform unei analize realizate de Profit.ro, miercuri, prețul mediu al gazelor cu livrare joi a fost de 249,2 lei/MWh, cu o tranzacție de 1,9 GWh la 253 lei/MWh. Joi, situația s-a repetat, o cantitate mai mică, de 22 MWh, fiind comercializată la un preț de 260 lei/MWh.

Această evoluție vine pe fondul unei creșteri accelerate a prețului spot al gazelor pe BRM în ultima lună, de la 187 lei/MWh la aproape 250 lei/MWh, o majorare de o treime. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, actualele prețuri sunt cu 25% mai mari și de peste două ori mai ridicate față de cele din primăvara-vara anului trecut.

Deși oficialii de la Chișinău au exprimat intenția de a negocia prețuri preferențiale, contextul actual din România, unde producătorii sunt obligați să vândă gazele pentru consumatorii casnici la un preț reglementat de 120 lei/MWh, face dificilă realizarea acestui obiectiv.

În timp ce Moldova resimte impactul creșterii prețurilor la gaze, situația este și mai complicată în domeniul energiei electrice. România, principalul furnizor al Moldovei, a înregistrat în noiembrie cele mai mari prețuri spot din Uniunea Europeană, iar producția internă nu reușește să acopere cererea internă.

România importă până la 3.000 MW în anumite intervale orare, aproape atingând limita de interconectare disponibilă de 3.500 MW. În condiții de iarnă severă, cu un consum estimat la 9.500 MW, presiunea pe rețelele de interconectare ar putea crește semnificativ, mai ales având în vedere posibila creștere a cererii din Moldova și Ucraina.

Deși legislația românească permite exportul de energie electrică către Moldova la un preț reglementat de 400 lei/MWh (plus costurile certificatelor de emisii de CO2), această măsură este limitată de cantitățile disponibile și de prioritizarea consumatorilor finali moldoveni.

Această situație subliniază vulnerabilitățile energetice ale Republicii Moldova și dependența sa de importuri din România, pe fondul unei piețe europene marcate de volatilitate și prețuri ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brm #achizitii #gaz #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului au continuat să crească marți pentru a treia zi consecutiv, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al riscurilor tot mai mari privind transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile globale de țiței.

Investitorii se tem că tensiunile din regiune ar putea afecta livrările dintr-una dintre principalele zone producătoare de petrol ale lumii, ceea ce a amplificat presiunea asupra cotațiilor. Contractele futures pentru țițeiul Brent au ajuns la 78,83 dolari pe baril, în creștere cu 1,10 dolari, adică 1,4%, la ora 01:07 GMT. În ședința precedentă, prețul Brent a atins 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, iar ulterior a închis cu un avans de 6,7%, potrivit Reuters.

Și țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o creștere de 74 de cenți, respectiv 1%, până la 71,97 dolari pe baril. În sesiunea anterioară, WTI a urcat la cel mai înalt nivel din iunie 2025, apoi a scăzut ușor, dar a încheiat ziua cu un câștig de 6,3%.

Analiștii avertizează că piața rămâne extrem de sensibilă la evoluțiile din regiune. „Fără nicio dezescaladare rapidă în perspectivă, Strâmtoarea Ormuz s-a închis efectiv, iar Iranul demonstrează disponibilitatea de a viza infrastructura energetică din regiune. Riscurile de creștere rămân și acestea se amplifică pe măsură ce conflictul se prelungește”, a declarat analistul de piață Tony Sycamore.

Publicația The Guardian notează că temerile legate de o posibilă blocare a transportului prin Strâmtoarea Ormuz și de eventuale atacuri asupra infrastructurii energetice ar putea menține presiunea asupra pieței petrolului și în perioada următoare.