Prețul gazelor pe BRM, de unde Moldova cumpără gaze, atinge recordul ultimelor 20 de luni

Prețul gazelor naturale pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a depășit pragul de 250 de RON (echivalentul 50,33 euro)/MWh, marcând un record al ultimelor 20 de luni și generând primele efecte economice resimțite în Republica Moldova.

Conform unei analize realizate de Profit.ro, miercuri, prețul mediu al gazelor cu livrare joi a fost de 249,2 lei/MWh, cu o tranzacție de 1,9 GWh la 253 lei/MWh. Joi, situația s-a repetat, o cantitate mai mică, de 22 MWh, fiind comercializată la un preț de 260 lei/MWh.

Această evoluție vine pe fondul unei creșteri accelerate a prețului spot al gazelor pe BRM în ultima lună, de la 187 lei/MWh la aproape 250 lei/MWh, o majorare de o treime. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, actualele prețuri sunt cu 25% mai mari și de peste două ori mai ridicate față de cele din primăvara-vara anului trecut.

Deși oficialii de la Chișinău au exprimat intenția de a negocia prețuri preferențiale, contextul actual din România, unde producătorii sunt obligați să vândă gazele pentru consumatorii casnici la un preț reglementat de 120 lei/MWh, face dificilă realizarea acestui obiectiv.

În timp ce Moldova resimte impactul creșterii prețurilor la gaze, situația este și mai complicată în domeniul energiei electrice. România, principalul furnizor al Moldovei, a înregistrat în noiembrie cele mai mari prețuri spot din Uniunea Europeană, iar producția internă nu reușește să acopere cererea internă.

România importă până la 3.000 MW în anumite intervale orare, aproape atingând limita de interconectare disponibilă de 3.500 MW. În condiții de iarnă severă, cu un consum estimat la 9.500 MW, presiunea pe rețelele de interconectare ar putea crește semnificativ, mai ales având în vedere posibila creștere a cererii din Moldova și Ucraina.

Deși legislația românească permite exportul de energie electrică către Moldova la un preț reglementat de 400 lei/MWh (plus costurile certificatelor de emisii de CO2), această măsură este limitată de cantitățile disponibile și de prioritizarea consumatorilor finali moldoveni.

Această situație subliniază vulnerabilitățile energetice ale Republicii Moldova și dependența sa de importuri din România, pe fondul unei piețe europene marcate de volatilitate și prețuri ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brm #achizitii #gaz #record

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Federației Ruse a înregistrat o creștere fragilă în prima jumătate a lui 2025, evitând recesiunea, dar acumulând patru luni de scădere dintr-un total de șase, potrivit experților Institutului de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Științe (INP).

Conform datelor preliminare publicate de Rosstat, PIB-ul a crescut cu 1,1% în trimestrul II 2025 față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, ajustat sezonier, economia a avansat doar în aprilie și mai, iar în iunie a scăzut cu 0,3%. În termeni reali, dimensiunea economiei era la final de iunie cu 1,6% mai mică decât în decembrie 2024, revenind la nivelul din octombrie 2024.

INP și-a redus prognoza de creștere pentru întreg anul 2025 de la 1,8% la 1,1%, invocând încetinirea comerțului cu amănuntul (de la 1,8% creștere anuală în mai la 1,2% în iunie), stagnarea sectorului construcțiilor și scăderea așteptărilor privind producția industrială în semestrul II (de la +3,4% estimat în aprilie la +1,7% acum).

Printre semnalele negative pentru trimestrul III, experții notează trecerea unor mari producători auto (KamAZ, GAZ, LiAZ, iar AvtoVAZ analizează această opțiune) și a unor fabrici de materiale de construcții la săptămâna de lucru de patru zile, precum și reducerea programului de lucru în cadrul căilor ferate ruse (RZD).

Piața muncii ar putea începe să dea semne de slăbiciune, în pofida ratei oficiale foarte scăzute a șomajului (2,2% în aprilie-iunie). Numărul șomerilor înregistrați a crescut ușor trei luni la rând, de la 273.000 la sfârșitul lui martie, la 289.000 la sfârșitul lui iunie.

Analiștii Promsvyazbank și economistul Dmitri Polevoi avertizează că ritmul lent al creșterii economice indică riscul de „supraîncălzire inversă” – o răcire accentuată a economiei pe fondul încetinirii activității în mai multe sectoare-cheie.