Preţul grâului atinge maximumul ultimelor 5 luni, după intensificarea atacurilor ruseşti asupra porturilor ucrainene

Cotaţiile futures la grâu la Bursa de la Chicago au urcat marţi la cea mai ridicată valoare din ultimele cinci luni, după ce atacarea de către Rusia a porturilor şi infrastructurilor pentru cereale din Ucraina a dat naştere la îngrijorări cu privire la livrările şi securitatea alimentară mondială pe termen lung, transmite Reuters.

Cel mai activ contract pe grâu la Chicago Board of Trade (CBOT) a urcat cu 2,6%, până la 7,7725 dolari per bushel, cel mai ridicat nivel înregistrat după data de 21 februarie. Cotaţiile la porumb au crescut cu 0,1%, până la 5,69 dolari per bushel.

„Încetinirea exporturilor ucrainene a fost inclusă în preţuri iar cumpărătorii aşteaptă să vadă acum ce se întâmplă cu exporturile de grâu ale Rusiei. Orice restricţii cu privire la mişcarea navelor din Rusia va duce la creşterea preţurilor”, a declarat un trader de cereale de la Singapore.

Rusia a distrus mai multe depozite de cereale ucrainene amplasate în apropiere de porturile de la Dunăre, în urma unui atac cu drone care a avut loc luni, atac care a crescut ameninţările la adresa exporturilor de cereale ucrainene către Uniunea Europeană via căi terestre şi fluviale.

„Atacurile asupra porturilor de la Dunăre sunt foarte grave”, spune Michael Magdovitz, analist la Rabobank Group. Potrivit acestuia, cel mai probabil grâul va fi cel mai afectat de o eventuală încetare a capacităţilor de export, urmat de cărbune. Uleiurile vegetale pot fi transportate şi cu camionul şi trenul, dar este mai puţin eficient din punct de vedere al costurilor pentru transportul cerealelor cu camionul sau trenul”, a adăugat Magdovitz.

Ucraina are porturi importante pe Dunăre la Reni şi Izmail, pe graniţa cu România. Traderii locali de cereale, inclusiv firmele Nibulon şi Kernel, şi-au extins capacităţile din aceste porturi ca răspuns la blocada maritimă impusă de Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#giru #pret #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.