Prețul locuințelor a scăzut semnificativ, cel mai rapid ritm din 2009: Unde se întâmplă fenomenul

Odată cu războiul provocat de Vladimir Putin în Ucraina, piețele financiare, energetice și alimentare din toată lumea au fost bulversate.

Fără îndoială, criza a atins și sectorul imobiliarelor, unde prețul locuințelor a scăzut în multe țări, chiar și în România. Acum, se constată că în Marea Britanie prețul locuințelor a coborât în martie 2023 cu 3,1% față de anul precedent, iar ritmul de scădere este cel mai rapid din 2009 și până acum.

Aceste cifre au fost prezentate de Nationwide, care arată că prețul locuințelor din Marea Britanie a scăzut în prezent de șapte luni la rând și este cu 4,6% sub maximum înregistrat în luna august 2022, potrivit Bloomberg.

După cum s-a anunțat, prețul mediu al caselor din Marea Britanie (așa cum este evaluat de Nationwide) a atins vârful la aproximativ 275.000 de lire sterline în august. Acum este în jur de 257.000 de lire sterline.

De vină este, desigur, creșterea ratelor dobânzilor. La începutul anului 2022, se putea obține un credit ipotecar pe cinci ani cu rată fixă cu o rată a dobânzii mai mică de 2%. Acum se va plăti dublu.

Când ratele dobânzilor cresc, suma pe care cumpărătorul mediu o poate împrumuta scade. Dacă suma pe care cumpărătorul mediu o poate împrumuta scade, trebuie să scadă și prețul la care o casă medie se vinde. Relația este practic de natură mecanică.
Aceasta, la rândul său, înseamnă că prețurile ar trebui să scadă în continuare. Acum aproximativ trei luni, am riscat să presupunem că o scădere aproximativă de 30% în termeni reali (adică după inflație) era perfect fezabilă și acest lucru se va întâmpla în continuare.

După cum arată datele, prețul mediu ar putea scădea cu încă 40.000 de lire sterline doar în termeni nominali – încă 15% sau cam asa ceva – și s-ar putea întoarce la locul în care era la începutul pandemiei în 2020.

Nivelul general de expunere în economie este mult mai puțin riscant decât în 2008. În Anglia și Țara Galilor, conform recensământului din 2021, doar 29,7% dintre gospodării dețin locuința cu un credit ipotecar (comparativ cu 33,5% în 2011), în timp ce 32,8% dețin locuința complet (în creștere de la 30,8% în 2011). Ceilalți oameni stau cu chirie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ieftiniri #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.