Prețul pe care l-a plătit Serbia pentru gazul ieftin. A cedat licența de emisie Russia Today. Propaganda rusă în floare

Criza a gazelor a venit într-un moment cât se poate de prost pentru Republica Moldova, iar Federația Rusă nu a ratat ocazia să folosească această conjunctură ca să șantajeze autoritățile moldovenești și să obțină avantaje politice, susține expertul în energetică, Sergiu Tofilat într-o intervenție pentru Deutsche Welle.

Am ieșit relativ bine din această criză. Am reușit să facem și niște testări de achiziții de gaze alternative, ceea ce nu a fost făcut niciodată și aceasta i-a pus puțin în gardă pe ruși. Astfel, pe final avem o formulă relativ bună, de 450 USD pentru o mie de metri cubi de gaze. Da, noi am fi putut obține un preț mai mic, dar aceasta ar fi însemnat niște concesii politice, cum a fost în cazul Serbiei, care în schimbul prețului ieftin la gaze a fost nevoită să accepte licența de emisie pentru Russia Today”, a punctat expertul.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

Preşedintele sârb, Aleksandr Vucic anunța la sfârșitul lunii octombrie anunța că Serbia va primi gaz la preţul de 270 de dolari pe mia de metri cubi. Or, Russia Today este un post de televiziune rusesc de propagandă difuzat în mai multe state aale lumii.

#serbia #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a raportat o creștere semnificativă a veniturilor colectate pentru bugetul de stat. În perioada septembrie 2024 – octombrie 2025, instituția a virat 43,56 miliarde lei, dintre care 29,8 miliarde lei doar în primele nouă luni ale anului 2025 – cu 7,1% mai mult decât în perioada similară din 2024.

Structura acestor încasări arată o dinamică pozitivă pe toate segmentele: TVA la import – 19,97 miliarde lei (+8%), accize – 7,82 miliarde lei (+14,8%) și taxe vamale – 1,94 miliarde lei (+10,3%).

„Fiecare leu colectat înseamnă respectarea legii și consolidarea încrederii între stat și contribuabil”, a declarat directorul Serviciului Vamal, Alexandru Iacub.

Control mai eficient, rezultate mai mari
BNM menționează că rata de eficiență a controlului ulterior a atins 96,39%, iar verificările au generat obligații suplimentare de 83,6 milioane lei, dintre care 44,3 milioane lei au fost deja încasate. De asemenea, controlul valorii în vamă a adus suplimentar 719,4 milioane lei la buget.

Pe dimensiunea integrității instituționale, în perioada de referință au fost aplicate 183 sancțiuni disciplinare, demarate 130 anchete de serviciu și operate 4 destituiri. Totodată, rotația personalului a contribuit la depistarea unor tentative majore de fraudă, inclusiv 870.000 de țigarete nedeclarate la postul vamal Costești.

Contrabandă și fraude: 132 cauze penale
În lupta cu contrabanda, Serviciul Vamal a inițiat 132 cauze penale, cu o valoare totală a bunurilor implicate de peste 52 milioane lei. În acțiunile comune cu alte structuri de forță au fost confiscate 23,1 kg de droguri.

Directorul Iacub a anunțat că, începând cu 1 noiembrie 2025, Republica Moldova va adera la Convenția privind regimul de tranzit comun (NCTS), devenind parte a rețelei vamale europene. Sistemele electronice ale Serviciului Vamal sunt deja complet digitalizate: toate autorizațiile sunt emise online, iar cetățenii pot declara trimiterile poștale internaționale direct prin platforme electronice.

În plan extern, instituția a desfășurat 17 operațiuni internaționale și peste 100 de reuniuni cu parteneri străini, inclusiv ședința trilaterală Moldova–România–Ucraina, desfășurată la Chișinău.

„Vom continua să consolidăm integritatea, să accelerăm digitalizarea și să extindem parteneriatele internaționale”, a subliniat Alexandru Iacub.