Preţul ţiţeiului ajunge la cel mai înalt nivel din ultimii doi ani

Preţul ţiţeiului a urcat joi pentru a doua zi, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii peste doi ani, după scăderea peste aşteptări a stocurilor în SUA, ceea ce confirmă perspectivele privind cererea robustă de combustibil.

La bursa ICE Futures din Londra, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut joi cu 0,71%, ajungând la valoarea de 75,34 dolari, în timp ce la bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ a urcat cu 0,62%, la 73,30 dolari. Miercuri, cotaţia barilului de petrol Brent a înregistrat un avans de 0,5%, iar cotaţia barilului de petrol ‘light sweet crude’ o creştere de 0,3%, ajungând ambele la cel mai ridicat nivel din octombrie 2018.

“Datele privind scăderea peste aşteptări a stocurilor de ţiţei în SUA sunt încurajatoare, sugerând majorarea cererii şi înăsprirea furnizării. Dacă Grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători) nu decide săptămâna viitoare să majoreze producţie mai mult decât se estima din august, preţul ţiţeiului va rămâne o perioadă la acest nivel ridicat”, a apreciat Tetsu Emori, directorul general al Emori Fund Management Inc.

Oficialii OPEC+, care se vor întâlni la 1 iulie, discută evoluţiile de pe piaţa petrolului, dar încă nu s-a luat nicio decizie, au declarat pentru Reuters surse din cadrul grupului.

Anul acesta, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu peste 45%, în urma prognozelor grupului OPEC+ potrivit cărora cererea de petrol va depăşi oferta semestrul doi din 2021 şi a reducerii producţiei. Unii directori din industrie se aşteaptă la revenirea cotaţiei barilului de petrol la nivelul de 100 de dolari, pentru prima dată din 2014.

Luna trecută, OPEC+ a anunţat că şi în iulie va continua majorarea graduală a producţiei de ţiţei, pe fondul aşteptărilor privind îmbunătăţirea consumului, în urma atenuării efectelor pandemiei.

#titei #majorare #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.