Prețurile cerealelor și ruleta rusească

Vineri, prețurile la cereale la nivel mondial au scăzut brusc. Grâul a scăzut cu peste 3% la Chicago, porumbul a pierdut 2,6%, iar soia cu 2,1%. Aceste scăderi influențează și prețurile la cereale în Europa.

Bursele globale au scăzut, de asemenea, puternic vineri. Țițeiul a scăzut cu aproape 6%, iar euro a scăzut la un minim din 22 de ani , dar acest lucru face ca cerealele europene să fie puțin mai competitive (mai ieftine) pe piața mondială.

Comercianții de cereale și analiștii rămân îngrijorați de conflictul din Ucraina. Un factor de influență este anunțul Moscovei că va mobiliza mai multe trupe și va organiza referendumuri privind aderarea la mama Rusie a regiunilor ocupate din Ucraina . Acest lucru a alimentat îngrijorările cu privire la alte perturbări ale comerțului cu cereale din Marea Neagră.

Cu toate acestea, estimările foarte ridicate ale recoltei de grâu din Rusia și transporturile continue de cereale din Ucraina prin Coridorul Mării Negre au atenuat temerile de aprovizionare. Diferiți analiști ruși și internaționali văd acum recolta actuală de grâu din Rusia la 100 de milioane tone sau mai mult.

Potrivit informațiilor de la agenția de presă TASS, Rusia dorește, de asemenea, să mențină acordul privind exportul de cereale din porturile ucrainene, în ciuda criticilor.

Consiliul Internațional pentru Cereale (IGC) și-a modificat joi prognoza pentru producția globală de grâu pentru 2022/23. Cauza este o corecție ascendentă a recoltei din Rusia. CIG a revizuit recolta de grâu din Rusia la 93,4 milioane tone, comparativ cu cele 87,6 milioane tone din prognoza anterioară.

Exporturile de grâu ale Rusiei în sezonul 2022/23 au rămas neschimbate, la 36,5 milioane tone, în ciuda previziunilor de producție mai mari, ceea ce a condus la o acumulare estimată a stocurilor în țară.

Rusia a exportat 1,3 milioane tone de grâu în primele 10 zile ale lunii septembrie, în scădere cu 28,3% față de anul precedent, a declarat analiştilor Elena Turina, directorul departamentului de analiză al Uniunii Cerealelor din Rusia. Livrările de orz au scăzut cu 41% la 133,5 mii tone, exporturile de porumb cu 67% până la 10 mii tone.

Turina a spus că exporturile au scăzut în principal din cauza livrărilor mai slabe către Turcia, ceea ce a determinat o scădere a exporturilor către Turcia cu 440.000 de tone (72%). Turina a subliniat concurenţa puternică din partea livrărilor actuale din Ucraina.

„Egiptul, pe de altă parte, mărește importurile din Rusia, iar peste 53.000 de tone au fost expediate în Djibouti. Livrările către Pakistan, Tunisia și Algeria au fost stabile. Algeria a înlocuit grâul francez cu originile rusești”, a spus analistul.

Prin urmare, IGC se așteaptă ca stocurile de grâu rusești la sfârșitul sezonului 2022/2023 să fie de 22,5 milioane tone și, prin urmare, aproape de două ori mai mari decât în sezonul precedent, 11,3 milioane tone.

Exporturile de cereale ucrainene continuă să funcționeze

Recolta de cereale a Ucrainei în 2022 ar putea fi între 54,1 și 55,7 milioane tone, comparativ cu un record de 86 de milioane tone anul trecut, au declarat sâmbătă analiştii APK-Inform. Noua recoltă ar putea fi de aproximativ 19 milioane de tone grâu, 30 de milioane de tone porumb și 5,5 milioane de tone orz.

Cu toate acestea, recolta mai mică și dificultățile logistice continue ar putea reduce semnificativ exporturile ucrainene în noul an de comercializare. Potrivit datelor Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, de la 1 iulie 2022 până pe 21 septembrie 2022, Ucraina a exportat 7,2 milioane tone de cereale, respectiv 2,9 milioane tone în septembrie, a precizat ministerul pentru politica agricolă.

În același timp, anul trecut, exportul a fost de 12,8 milioane tone, respectiv 4,0 milioane tone în septembrie.

Alte șapte nave încărcate cu produse agricole au părăsit porturile ucrainene duminică, a anunțat Ministerul Infrastructurii, ridicând numărul total la 218 de când a intrat în vigoare Coridorul pentru cereale al Mării Negre.

#recolta #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.