Prețurile cerealelor și ruleta rusească

Vineri, prețurile la cereale la nivel mondial au scăzut brusc. Grâul a scăzut cu peste 3% la Chicago, porumbul a pierdut 2,6%, iar soia cu 2,1%. Aceste scăderi influențează și prețurile la cereale în Europa.

Bursele globale au scăzut, de asemenea, puternic vineri. Țițeiul a scăzut cu aproape 6%, iar euro a scăzut la un minim din 22 de ani , dar acest lucru face ca cerealele europene să fie puțin mai competitive (mai ieftine) pe piața mondială.

Comercianții de cereale și analiștii rămân îngrijorați de conflictul din Ucraina. Un factor de influență este anunțul Moscovei că va mobiliza mai multe trupe și va organiza referendumuri privind aderarea la mama Rusie a regiunilor ocupate din Ucraina . Acest lucru a alimentat îngrijorările cu privire la alte perturbări ale comerțului cu cereale din Marea Neagră.

Cu toate acestea, estimările foarte ridicate ale recoltei de grâu din Rusia și transporturile continue de cereale din Ucraina prin Coridorul Mării Negre au atenuat temerile de aprovizionare. Diferiți analiști ruși și internaționali văd acum recolta actuală de grâu din Rusia la 100 de milioane tone sau mai mult.

Potrivit informațiilor de la agenția de presă TASS, Rusia dorește, de asemenea, să mențină acordul privind exportul de cereale din porturile ucrainene, în ciuda criticilor.

Consiliul Internațional pentru Cereale (IGC) și-a modificat joi prognoza pentru producția globală de grâu pentru 2022/23. Cauza este o corecție ascendentă a recoltei din Rusia. CIG a revizuit recolta de grâu din Rusia la 93,4 milioane tone, comparativ cu cele 87,6 milioane tone din prognoza anterioară.

Exporturile de grâu ale Rusiei în sezonul 2022/23 au rămas neschimbate, la 36,5 milioane tone, în ciuda previziunilor de producție mai mari, ceea ce a condus la o acumulare estimată a stocurilor în țară.

Rusia a exportat 1,3 milioane tone de grâu în primele 10 zile ale lunii septembrie, în scădere cu 28,3% față de anul precedent, a declarat analiştilor Elena Turina, directorul departamentului de analiză al Uniunii Cerealelor din Rusia. Livrările de orz au scăzut cu 41% la 133,5 mii tone, exporturile de porumb cu 67% până la 10 mii tone.

Turina a spus că exporturile au scăzut în principal din cauza livrărilor mai slabe către Turcia, ceea ce a determinat o scădere a exporturilor către Turcia cu 440.000 de tone (72%). Turina a subliniat concurenţa puternică din partea livrărilor actuale din Ucraina.

„Egiptul, pe de altă parte, mărește importurile din Rusia, iar peste 53.000 de tone au fost expediate în Djibouti. Livrările către Pakistan, Tunisia și Algeria au fost stabile. Algeria a înlocuit grâul francez cu originile rusești”, a spus analistul.

Prin urmare, IGC se așteaptă ca stocurile de grâu rusești la sfârșitul sezonului 2022/2023 să fie de 22,5 milioane tone și, prin urmare, aproape de două ori mai mari decât în sezonul precedent, 11,3 milioane tone.

Exporturile de cereale ucrainene continuă să funcționeze

Recolta de cereale a Ucrainei în 2022 ar putea fi între 54,1 și 55,7 milioane tone, comparativ cu un record de 86 de milioane tone anul trecut, au declarat sâmbătă analiştii APK-Inform. Noua recoltă ar putea fi de aproximativ 19 milioane de tone grâu, 30 de milioane de tone porumb și 5,5 milioane de tone orz.

Cu toate acestea, recolta mai mică și dificultățile logistice continue ar putea reduce semnificativ exporturile ucrainene în noul an de comercializare. Potrivit datelor Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, de la 1 iulie 2022 până pe 21 septembrie 2022, Ucraina a exportat 7,2 milioane tone de cereale, respectiv 2,9 milioane tone în septembrie, a precizat ministerul pentru politica agricolă.

În același timp, anul trecut, exportul a fost de 12,8 milioane tone, respectiv 4,0 milioane tone în septembrie.

Alte șapte nave încărcate cu produse agricole au părăsit porturile ucrainene duminică, a anunțat Ministerul Infrastructurii, ridicând numărul total la 218 de când a intrat în vigoare Coridorul pentru cereale al Mării Negre.

#recolta #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.