Prețurile la imobile au sărit în aer! Un apartament în Chișinău costă mai scump decât unul pe malul mării în Italia

Prețurile pe piața imobiliară din Chișinău au atins niveluri record, iar specialiștii prevăd că această tendință de creștere va continua. În centrul Capitalei, prețurile apartamentelor au ajuns să depășească costul unor locuințe situate pe malul mării în Italia.

Potrivit anunțurilor de mică publicitate, un apartament cu patru camere situat pe strada Tricolorului din inima Chișinăului costă 700.000 de euro, ceea ce înseamnă un preț de 4.936 euro pe metru pătrat. Locuința, cu o suprafață de 141 metri pătrați, este complet mobilată și include dotări de lux, precum rezistență seismică de 10 grade, fațadă ventilată cu ceramogranit, izolație cu vată minerală de 100 mm, coloane de apă din țevi din inox, geamuri din aluminiu, lobby cu serviciu concierge 24/24, spații comune placate cu marmură și parcare subterană.

În comparație, un apartament în Toscana, zona Follonica din Italia, cu o suprafață de 230 metri pătrați, cinci dormitoare și patru băi, este disponibil pentru 650.000 de euro. Diferența de preț ilustrează cât de mult au crescut costurile locuințelor în Chișinău.

Economistul Veaceslav Ioniță a declarat că piața imobiliară din Chișinău a înregistrat o creștere semnificativă a prețurilor în primul trimestru al anului 2024, marcând cea mai mare majorare din ultimii 16 ani. În perioada ianuarie-martie 2024, prețurile locuințelor au avut o creștere estimată de 9,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.