Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.

Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.

“Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.

Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.

În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.

Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.

Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.

Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.