Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale

08 Mart. 2024, 13:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2024, 13:30 // Actual //  bani.md

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.

Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.

„Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.

Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.

În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.

Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.

Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.

Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!