Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.
Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.
“Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.
Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.
În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.
Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.
Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.
Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.
Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale
Republica Moldova va beneficia de fonduri suplimentare în bugetul Uniunii Europene pentru 2026, după ce Parlamentul European a aprobat majorarea alocărilor pentru Vecinătatea Estică, din care face parte și țara noastră, cu 25 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut de către eurodeputatul Siegfried Mureșan.
”Este un sprijin vital pentru organizațiile societății civile, care joacă un rol crucial în apărarea democrației în fața presiunilor rusești, mai ales în contextul retragerii sprijinului american din regiune”, afirmă europarlamentarul.
Mureșan a subliniat că documentul adoptat de Parlamentul European este „un buget care răspunde la nevoile de securitate, competitivitate și solidaritate ale Uniunii”, iar România a avut o contribuție vizibilă în negocierea și completarea acestuia.
Pentru mai multe știri urmărește-ne
pe TELEGRAM!
-
1Guvernul taie compensațiile la energie: plafonul maxim se va reduce de la 1400 lei până la 1000 lei
-
2Imperiul stăpânului nevăzut al pieței cerealelor, mai mare decât statul: rețea logistică, porturi și uzine în trei țări
-
3Cine vrea să jefuiască Moldova? Licitația centralelor de cogenerare, deturnată spre oferte cu 40% mai scumpe
-
4Cine este milionarul din agricultură acuzat de un faliment de 74 milioane lei prin firme-satelit și importuri fantomă
-
5Centrala de la Curiurgan reintră în joc! MGRES reapare pe lista Moldelectrica pentru acoperirea pierderilor