Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut pentru a şaptea lună consecutivă, în februarie 2024, în principal ca urmare a degringoladei cotaţiilor la cereale, care au contracarat creşterile de preţuri la zahăr şi carne, a anunţat, vineri, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.
FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din: cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.
În luna februarie a acestui an, acest indice s-a situat la o medie de 117,3 puncte, în scădere cu 0,7% faţă de nivelul de 118,2 puncte înregistrat în luna ianuarie. Valoarea din luna februarie 2024 este cu 10,5% sub cea din urmă cu 12 luni şi, totodată, la cel mai redus nivel înregistrat după luna februarie 2021.
Principalul motiv al acestui recul este scăderea preţurilor mondiale la cereale, cu 5% în luna februarie, comparativ cu ianuarie, şi cu 22,4% faţă de nivelul la care erau în luna februarie a anului trecut.
“Preţurile de export la porumb au cunoscut cea mai puternică scădere, iar prognozele referitoare la recoltele abundente din Argentina şi Brazilia, precum şi preţurile competitive oferite de Ucraina, care doreşte să profite de buna funcţionare a rutei comerciale maritime, au pus presiune asupra pieţei”, subliniază agenţia ONU, cu sediul la Roma, în ultimul său raport lunar.
Preţurile mondiale la uleiuri vegetale au scăzut cu 1,3%, comparativ cu luna ianuarie, şi cu 11% sub valoarea din luna februarie 2023. De asemenea, preţurile internaţionale la uleiul de soia au scăzut pe fondul perspectivelor unor recolte mari în America de Sud, în timp ce la uleiul de floarea soarelui şi la cel de rapiţă, cantităţile mari disponibile la export au împins în jos preţurile.
În contrast, preţurile internaţionale la zahăr au crescut cu 3,2%, în februarie, pe fondul îngrijorărilor persistente cu privire la următoarea recoltă de trestie de zahăr a Braziliei, din cauza lipsei precipitaţiilor, precum şi a estimărilor referitoare la scăderile de producţie din Thailanda şi India, două mari ţări exportatoare de zahăr.
Totodată, preţurile la carne s-au majorat cu 1,8%, în comparaţie cu luna ianuarie, după şapte luni consecutive de scădere. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate la carnea de pasăre, urmate de cele la carnea de vită. Preţurile la carnea de porc au crescut uşor, ca urmare a unei cereri mai mari din China. În schimb, preţurile internaţionale la carnea de oaie au scăzut, ca urmare a unei producţii-record în Australia.
Separat, FAO a dat, vineri, publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO şi-a îmbunătăţit estimările privind producţia mondială de cereale în acest an, cu 1,1% până la 2,840 miliarde de tone, graţie majorării livrărilor de porumb în Brazilia, China şi SUA.
Tot vineri, FAO a prognozat că producţia mondială de grâu, în 2024, va înregistra o creştere de 1% faţă de cea din 2023, până la 797 milioane de tone, ca urmare a evoluţiilor meteo favorabile din America de Nord, Rusia, China, India, Iran, Pakistan şi Turcia.
Preţurile mondiale la alimente au scăzut şi în luna februarie, graţie degringoladei cotațiilor la cereale
Până la sfârșitul acestui an, piața globală de media ar putea fi martora uneia dintre cele mai mari tranzacții din istoria industriei. Netflix, Paramount și Comcast și-au exprimat oficial interesul pentru achiziția gigantului Warner Bros. Discovery – conglomeratul care controlează HBO Max (platforma celebră pentru „Game of Thrones”), studioul Warner Bros. (deținătorul francizelor „Harry Potter” și „Lord of the Rings”) și un vast portofoliu de canale, inclusiv CNN.
Warner Bros. Discovery traversează o perioadă complicată, marcată de datorii uriașe și probleme financiare. Inițial, conducerea companiei intenționa să divizeze businessul, însă în octombrie 2025 a luat decizia radicală de a scoate întreg grupul la vânzare.
Indiferent de configurația finală, orice acord va fi analizat minuțios de autoritățile antitrust din Statele Unite. Dacă Netflix ar reuși să cumpere Warner Bros. Discovery, tranzacția ar uni două dintre cele mai influente platforme de streaming din lume: Netflix și HBO Max. O astfel de concentrare ridică mari îngrijorări la Hollywood, mai ales din cauza poziției CEO-ului Netflix, Ted Sarandos, care a criticat în repetate rânduri modelul de distribuție tradițională în cinematografe, considerându-l neprofitabil.
Celelalte două scenarii sunt la fel de sensibile. O înțelegere cu Comcast ar reuni Universal Pictures cu Warner Bros., iar o achiziție de către Paramount ar pune sub același acoperiș Paramount Pictures și Warner Bros. În ambele cazuri, două dintre marile „majors” tradiționale ale Hollywoodului ar fi absorbite într-un singur conglomerat – o situație care ar putea genera un risc real de monopol în producția cinematografică și în distribuție.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Mutări surpriză la vârful Serviciului Vamal! Adjuncta Ababii pleacă. Cine îi ia locul
-
2Apa caldă aproape +30%. Electricitatea urcă din nou. Prognoza BNM zguduie portofelele
-
3Schimbare la vârf în Energbank! Lilia Boico preia conducerea instituției controlate de un cămătar
-
4Soia, în colaps! Importurile s-au prăbușit de șase ori, iar piața e inundată de șrot ucrainean ieftin
-
5Importurile în față, moldovenii la podea! Supermarketurile umilesc producătorii locali, iar statul tace