Preţurile petrolului au crescut luni, pe fondul optimismului privind cererea din China

Preţurile petrolului au crescut luni, în contextul în care semnele de îmbunătăţire a cererii pe piața chineză şi potenţialele întreruperi ale livrărilor din Canada au sprijinit preţurile să revină de la scăderea de 1 dolar pe baril consemnată în sesiunea precedentă.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 42 de cenţi, sau cu 0,5%, până la 83,21 dolari pe baril, notează Reuters.

Cele pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 66 de cenţi, sau cu 0,8%, la 78,92 dolari pe baril.

Datele chineze din weekend au arătat că preţurile de consum au crescut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, în timp ce preţurile de la producători au continuat scăderile, semnalând o creştere a cererii interne.

De asemenea, guvernul intenţionează să aloce 1.000 de miliarde de yuani (138,26 miliarde de dolari) pentru a stimula sectoarele cheie ale economiei.

Preţurile petrolului au beneficiat de aşteptările privind cererea puternică de benzină din SUA, în timp ce asociaţia AAA a estimat că activităţile de călătorie din acest an pentru Ziua Memorialului vor fi cele mai ridicate din 2005, călătoriile rutiere urmând să atingă un record din 2000, mai arată sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #cerere #petrol #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.