Preţurile petrolului au crescut luni, pe fondul optimismului privind cererea din China

Preţurile petrolului au crescut luni, în contextul în care semnele de îmbunătăţire a cererii pe piața chineză şi potenţialele întreruperi ale livrărilor din Canada au sprijinit preţurile să revină de la scăderea de 1 dolar pe baril consemnată în sesiunea precedentă.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 42 de cenţi, sau cu 0,5%, până la 83,21 dolari pe baril, notează Reuters.

Cele pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 66 de cenţi, sau cu 0,8%, la 78,92 dolari pe baril.

Datele chineze din weekend au arătat că preţurile de consum au crescut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, în timp ce preţurile de la producători au continuat scăderile, semnalând o creştere a cererii interne.

De asemenea, guvernul intenţionează să aloce 1.000 de miliarde de yuani (138,26 miliarde de dolari) pentru a stimula sectoarele cheie ale economiei.

Preţurile petrolului au beneficiat de aşteptările privind cererea puternică de benzină din SUA, în timp ce asociaţia AAA a estimat că activităţile de călătorie din acest an pentru Ziua Memorialului vor fi cele mai ridicate din 2005, călătoriile rutiere urmând să atingă un record din 2000, mai arată sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #cerere #petrol #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.