Preţurile petrolului au crescut luni, pe fondul optimismului privind cererea din China

Preţurile petrolului au crescut luni, în contextul în care semnele de îmbunătăţire a cererii pe piața chineză şi potenţialele întreruperi ale livrărilor din Canada au sprijinit preţurile să revină de la scăderea de 1 dolar pe baril consemnată în sesiunea precedentă.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 42 de cenţi, sau cu 0,5%, până la 83,21 dolari pe baril, notează Reuters.

Cele pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 66 de cenţi, sau cu 0,8%, la 78,92 dolari pe baril.

Datele chineze din weekend au arătat că preţurile de consum au crescut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, în timp ce preţurile de la producători au continuat scăderile, semnalând o creştere a cererii interne.

De asemenea, guvernul intenţionează să aloce 1.000 de miliarde de yuani (138,26 miliarde de dolari) pentru a stimula sectoarele cheie ale economiei.

Preţurile petrolului au beneficiat de aşteptările privind cererea puternică de benzină din SUA, în timp ce asociaţia AAA a estimat că activităţile de călătorie din acest an pentru Ziua Memorialului vor fi cele mai ridicate din 2005, călătoriile rutiere urmând să atingă un record din 2000, mai arată sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #cerere #petrol #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.