Preţurile petrolului au crescut luni, pe fondul optimismului privind cererea din China

Preţurile petrolului au crescut luni, în contextul în care semnele de îmbunătăţire a cererii pe piața chineză şi potenţialele întreruperi ale livrărilor din Canada au sprijinit preţurile să revină de la scăderea de 1 dolar pe baril consemnată în sesiunea precedentă.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 42 de cenţi, sau cu 0,5%, până la 83,21 dolari pe baril, notează Reuters.

Cele pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 66 de cenţi, sau cu 0,8%, la 78,92 dolari pe baril.

Datele chineze din weekend au arătat că preţurile de consum au crescut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, în timp ce preţurile de la producători au continuat scăderile, semnalând o creştere a cererii interne.

De asemenea, guvernul intenţionează să aloce 1.000 de miliarde de yuani (138,26 miliarde de dolari) pentru a stimula sectoarele cheie ale economiei.

Preţurile petrolului au beneficiat de aşteptările privind cererea puternică de benzină din SUA, în timp ce asociaţia AAA a estimat că activităţile de călătorie din acest an pentru Ziua Memorialului vor fi cele mai ridicate din 2005, călătoriile rutiere urmând să atingă un record din 2000, mai arată sursa citată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #cerere #petrol #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.