Preţurile petrolului au scăzut săptămâna trecută cu 8%, pe fondul încetinirii creșterii economice a Chinei

Contractele futures pentru petrol au coborât vineri, iar pe ansamblul săptămânii au înregistrat o scădere de 8% după ce datele au arătat încetinirea creşterii economice a Chinei şi o reducere a producţiei rafinăriilor pentru a şasea lună consecutivă, transmite Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,69 dolari (cu 1,29%), până la 73,49 dolari pe baril, iar preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) din SUA a scăzut cu 1,72 dolari (cu 1,39%) până la 69,69 dolari pe baril.

Ambele contracte au înregistrat o scădere săptămânală de aproximativ 8%, cea mai mare de la începutul lunii septembrie, când OPEC şi Agenţia Internaţională pentru Energie şi-au redus previziunile pentru cererea globală de petrol în 2024 şi 2025.

În China, economia a crescut în cel mai lent ritm din 2023 în al treilea trimestru, în ciuda unor cifre de consum şi producţie industrială mai bune decât aşteptările. Producţia rafinăriilor din China a scăzut pentru a şasea lună consecutiv, din cauza marjelor slabe de rafinare şi a consumului scăzut de combustibil.

Un alt factor important este creşterea vânzărilor de vehicule electrice în China, care a atins un record de peste un milion de unităţi în august, influenţând negativ cererea de petrol.

În SUA, producţia de petrol a atins un nou record săptămâna trecută, cu o creştere de 100.000 de barili pe zi, ajungând la 13,5 milioane de barili pe zi, cel mai mare nivel înregistrat vreodată. Cu toate acestea, stocurile de petrol, benzină şi distilate din SUA au scăzut, oferind un sprijin pentru preţuri.

Pe lângă datele economice pozitive din SUA, investitorii monitorizează cu atenţie evoluţiile din Orientul Mijlociu, unde conflictul în curs ar putea provoca fluctuaţii viitoare ale preţurilor petrolului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.