Preţurile petrolului au urcat vineri la noi maxime ale ultimilor şapte ani

Preţurile petrolului au urcat vineri la noi maxime ale ultimilor şapte ani şi au înregistrat o a şaptea creştere săptămânală consecutivă, pe baza îngrijorărilor continue cu privire la întreruperile aprovizionării, a vremii reci din SUA şi tulburările politice în curs în rândul marilor producători mondiali, transmite Reuters.

Cotaţia ţiţeiului Brent a crescut cu 2,25 dolari, sau cu 2,5%, până la 93,36 dolari pe baril, după ce a atins în timpul tranzacţiilor cel mai ridicat nivel din octombrie 2014, de 93,70 dolari.

Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate a crescut cu 2,59 dolari, sau cu 2,9%, la 92,86 dolari pe baril. Cotaţia petrolului WTI a atins un maxim al sesiunii de 93,17 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din septembrie 2014.

Ambele benchmark-uri au consemnat al şaptelea câştig săptămânal consecutiv, petrolul Brent cu un avans de 3,5%, iar petrolul WTI de 6,7%.

Creşterea pieţei s-a accelerat în ultimele două zile, pe măsură ce cumpărătorii investesc în contracte de ţiţei din cauza aşteptărilor că furnizorii mondiali vor continua să aibă dificultăţi să satisfacă cererea.

În SUA, cifrele privind locurile de muncă din SUA au fost surprinzător de puternice în ianuarie, în ciuda prezenţei variantei Omicron a coronavirusului.

În acest an, preţul ţiţeiului american a crescut cu aproape 24%, iar cel al petroluluiBrent cu 20%.

Preţurile ţiţeiului vor depăşi probabil 100 de dolari pe baril din cauza cererii globale puternice, au declarat analiştii în această săptămână.

#extracții #record #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.