Previziuni pesimiste pentru piața imobiliară: Scumpirea apartamentelor va continua

În anul 2023, prețurile apartamentelor au continuat să crească, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei. Trendul ascendent înregistrat din 2020 s-a menținut, cu o apreciere moderată de 4,4% a indicelui prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI), ajungând la 142,3% la finele anului. Valoarea maximă a fost atinsă în primul trimestru, când indicele a atins 142,9%.

Creșterea prețurilor a fost vizibilă atât pe piața primară, cu un avans de aproximativ 5,3%, cât și pe piața secundară, unde indicele RPPI a crescut cu 4,2%. Principalul factor care a stimulat cererea este oportunitatea de creditare imobiliară.

După o scădere a cererii de credite ipotecare în 2022, în 2023 s-a observat o creștere a volumului de credite acordate, totalizând 3.329,6 milioane MDL, în creștere cu 14% față de anul anterior. Cu toate acestea, majorarea costurilor de creditare și inflația continuă au contribuit la menținerea unui acces mai restricționat la finanțare.

Conform BNM, oferta limitată și reducerea autorizațiilor de construcție, în special în Chișinău, combinată cu creșterea prețurilor materialelor de construcție post-pandemie, ar putea descuraja dezvoltarea proiectelor imobiliare pe termen mediu. Aceasta va conduce la o ofertă limitată de bunuri imobile noi și, implicit, la o creștere a prețurilor.

Creșterea cheltuielilor și accesul restricționat la finanțare, amplificate de incertitudinea geopolitică, ar putea reduce cererea pe piața imobiliară, comparativ cu anii anteriori. Astfel, în ciuda unei cereri constante, prețurile apartamentelor ar putea continua să crească, afectând accesibilitatea și dinamica pieței imobiliare din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#previziuni #scumpire #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.