Previziunile chirurgului socialist, din arest la domiciliu: România vrea să înghită Republica Moldova. Asta e război

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, spune că unirea Republicii Moldova cu România ar duce la un „război civil”. Din arest la domiciliu, fiind cercetat sub acuzația de îmbogățire ilicită și trădare, Igor Dodon spune că țara lui nu va fi niciodată primită în UE, deoarece există problema transnistreană şi există autonomia Găgăuzia.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, crede că unirea Republicii Moldova cu România nu este o idee bună. El a declarat că nu înțelege nici iniţiativa UE de a oferi asistenţă financiară pentru modernizarea armatei Republicii Moldova.

Igor Dodon a mai spus că Republica Moldova nu are nevoie de armament pentru a face față Rusiei și că Putin a recunoscut independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană ca parte a Republica Moldova.

Fostul președinte este în arest la domiciliu, dar a acceptat să dea un interviu pentru televiziunea rusă de stat, Rossia.

Dodon s-a arătat nedumerit că UE oferă asistenţă pentru armata Republicii Moldova, în timp ce autorităţile de la Chişinău au decis să comaseze universităţile din ţară din lipsă de bani. Dodon a criticat şi obţinerea de către Moldova a statutului de ţară candidat la UE.

Potrivit fostului şef de stat, Moldova nu va deveni niciodată stat membru UE, deoarece există problema transnistreană şi există autonomia Găgăuzia, regiuni care nu vor accepta acest lucru. Dodon e de părere că integrarea europeană ar putea duce la destrămarea ţării, pe motiv că cele două regiuni nu vor mai dori să se afle în componenţa Moldovei.

Dodon și-a spus părerea și despre şedinţa comună de la Chişinău a parlamentelor României şi Republicii Moldova. El afirmă că scopul şedinţei a fost dorința României și Occidentului de unire. Fostul lider este convins că țara noastră „vrea să înghită” Republica Moldova, fapt ce va cauza „un război civil”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#unire #Dodon #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotaţiile la aur şi argint au crescut luni, investitorii analizând riscurile geopolitice sporite în urma capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către SUA, transmite Bloomberg.

Pe piaţa spot, cotaţia aurului a crescut luni cu până la 2,1%, depăşind 4.420 dolari pe pe uncie, în timp ce argintul a câştigat aproape 5%. Preşedintele SUA, Donald Trump, a reafirmat duminică seara că Statele Unite sunt acum “la conducere” în Venezuela, în urma capturării preşedintelui Nicolas Maduro, ceea ce a provocat incertitudine cu privire la viitoarea guvernare a naţiunii sud-americane. Trump a spus că Washingtonul are nevoie de “acces total” la ţară, inclusiv la rezervele sale de petrol.

Episodul “a consolidat un context de incertitudine geopolitică”, a declarat Christopher Wong, analist la Oversea-Chinese Banking Corp din Singapore. Cu toate acestea, riscurile imediate sunt limitate, deoarece “evoluţiile din Venezuela indică o finalizare relativ rapidă, mai degrabă decât un conflict militar prelungit”, a spus Christopher Wong.

Scumpirea aurului vine după ce metalul preţios a înregistrat cea mai bună performanţă anuală din 1979, atingând o serie de recorduri pe parcursul anului trecut, graţie sprijinului din partea achiziţiilor băncilor centrale şi a intrărilor fondurilor tranzacţionate la bursă garantate cu lingouri. De asemenea, trei reduceri succesive ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA au fost un alt factor favorabil pentru metalele preţioase, care nu plătesc dobânzi.

Marile bănci mizează pe noi creşteri ale aurului în acest an, în special având în vedere că Fed se aşteaptă să continue să reducă dobânzile şi că Trump va schimba echipa de conducere a băncii centrale a SUA. Goldman Sachs Group Inc a avertizat luna trecută că scenariul său de bază este o creştere a cotaţiei aurului până la 4.900 de dolari pe uncie, cu riscuri în creştere.

La rândul său, argintul a crescut chiar mai mult decât aurul anul trecut, depăşind niveluri care până de curând păreau de neconceput. Pe lângă factorii care au ajutat aurul, argintul a beneficiat şi de îngrijorările susţinute că administraţia americană ar putea impune în cele din urmă tarife de import.

Luni la prânz, pe piaţa din Singapore, aurul a crescut cu 1,8%, ajungând la 4.409,84 dolari pe uncie. Argintul a crescut cu 3,5%, ajungând la 75,38 dolari pe uncie. Platina şi paladiul au crescut fiecare cu aproximativ 2%.