Prima ședință comună a noilor guverne român și moldovean are loc vineri, la Chișinău

Guvernele României şi Republicii Moldova vor avea, vineri, prima şedinţă comună, la Chişinău, urmând ca premierul Nicolae Ciucă să aibă convorbiri şi cu preşedintele Maia Sandu şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Executivului de la București, Dan Cărbunaru.
El a precizat că, în şedinţa de joi, Cabinetul Ciucă a adoptat o serie de decizii premergătoare şedinţei comune a celor două Guverne, având în vedere că vor fi semnate o serie de documente bilaterale în domenii precum energie, securitate energetică, comunicaţii, cercetare şi digitalizare, educaţie, infrastructură.

„Mâine, Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova vor ţine prima şedinţă comună la Chişinău. În acest sens, urmează ca premierul Nicolae-Ionel Ciucă, însoţit de o serie de miniştri din Guvern, să se deplaseze la Chişinău unde vor avea loc convorbiri cu doamna preşedinte Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavriliţa şi cu domnul Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România şi Republica Moldova, repere bazate Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Dan Cărbunaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

„Toate aceste lucruri constituie o concretizare a colaborării aprofundate şi a obiectivelor comune ale celor două guverne”, a adăugat Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.
Natalia Gavrilița, noua șefă a guvernului de la Chișinău, a fost învestită în funcție în august, după un vot al parlamentului nou constituit după alegerile parlamentare câștigate cu un scor zdrobitor de partidul pro-european PAS.

La începutul lunii decembrie, Natalia Gavrilița a venit în vizită la București și a discutat cu premierul Nicolae Ciucă, stabilindu-se, cu această ocazie organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului 2022. Ședința fusese convenită de principiu încă din august, după învestirea premierului de la Chișinău, când aceasta a avut o convorbire cu premierul de atunci al României, Florin Cîțu.

În ultimii zece ani, au avut loc patru ședințe comune de guvern între Republica Moldova și România. La 3 martie 2012, a avut loc la Iași prima ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Ulterior au mai avut loc ședințe comune la Neptun (2015), Piatra Neamț (2017) și Bucureşti (2018).

Noua ședință comună de guvern intervine într-un context regional complicat de tensiunile dintre Rusia și Ucraina, precum și al creșterii prețurilor la energie. Moldova, dependentă de gazul rusesc, are în prezent un diferend cu compania Gazprom legată de prețul gazului și de plata unei datorii. În ianuarie, premierul Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavriliţa despre sprijinul pe care România îl poate oferi Moldovei în cazul în care compania rusă Gazprom va suspenda livrarea de gaze.

#Guvern #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.