Prima ședință comună a noilor guverne român și moldovean are loc vineri, la Chișinău

10 Feb. 2022, 21:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Feb. 2022, 21:31 // Actual //  bani.md

Guvernele României şi Republicii Moldova vor avea, vineri, prima şedinţă comună, la Chişinău, urmând ca premierul Nicolae Ciucă să aibă convorbiri şi cu preşedintele Maia Sandu şi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Executivului de la București, Dan Cărbunaru.
El a precizat că, în şedinţa de joi, Cabinetul Ciucă a adoptat o serie de decizii premergătoare şedinţei comune a celor două Guverne, având în vedere că vor fi semnate o serie de documente bilaterale în domenii precum energie, securitate energetică, comunicaţii, cercetare şi digitalizare, educaţie, infrastructură.

„Mâine, Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova vor ţine prima şedinţă comună la Chişinău. În acest sens, urmează ca premierul Nicolae-Ionel Ciucă, însoţit de o serie de miniştri din Guvern, să se deplaseze la Chişinău unde vor avea loc convorbiri cu doamna preşedinte Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavriliţa şi cu domnul Igor Grosu, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România şi Republica Moldova, repere bazate Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Dan Cărbunaru, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

„Toate aceste lucruri constituie o concretizare a colaborării aprofundate şi a obiectivelor comune ale celor două guverne”, a adăugat Dan Cărbunaru, citat de Agerpres.
Natalia Gavrilița, noua șefă a guvernului de la Chișinău, a fost învestită în funcție în august, după un vot al parlamentului nou constituit după alegerile parlamentare câștigate cu un scor zdrobitor de partidul pro-european PAS.

La începutul lunii decembrie, Natalia Gavrilița a venit în vizită la București și a discutat cu premierul Nicolae Ciucă, stabilindu-se, cu această ocazie organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului 2022. Ședința fusese convenită de principiu încă din august, după învestirea premierului de la Chișinău, când aceasta a avut o convorbire cu premierul de atunci al României, Florin Cîțu.

În ultimii zece ani, au avut loc patru ședințe comune de guvern între Republica Moldova și România. La 3 martie 2012, a avut loc la Iași prima ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova. Ulterior au mai avut loc ședințe comune la Neptun (2015), Piatra Neamț (2017) și Bucureşti (2018).

Noua ședință comună de guvern intervine într-un context regional complicat de tensiunile dintre Rusia și Ucraina, precum și al creșterii prețurilor la energie. Moldova, dependentă de gazul rusesc, are în prezent un diferend cu compania Gazprom legată de prețul gazului și de plata unei datorii. În ianuarie, premierul Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavriliţa despre sprijinul pe care România îl poate oferi Moldovei în cazul în care compania rusă Gazprom va suspenda livrarea de gaze.

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII