Prima vinărie din Republica Moldova, premiată cu Aur pentru două vinuri îmbuteliate în sticle PET

Vinificatorii din Moldova preiau tot mai multe practici de sustenabilitate în industrie şi reuşesc să ţină pasul cu marii producători de vinuri din lume. Castel Mimi este prima vinărie din ţară care a început îmbutelierea vinurilor în sticle PET, iar recent a revenit cu două medalii de Aur de la cel mai prestigios concurs din domeniul vinului – MUNDUS VINI Summer Tasting.

În cadrul degustaţiei în orb, somelieri din lumea întreagă au oferit punctaj maxim pentru două dintre vinurile Castel Mimi Wine Resort, îmbuteliate în sticle PET – Merlot Rose şi Sauvignon Blanc, care s-au ales la final cu medalii de Aur.

Potrivit producătorului, atât sticla cât şi dopul sunt complet reciclabile. Sticla PET cântăreşte doar 59 de grame, iar datorită greutăţii reduse, economiseşte din energie în procesul de producere şi din greutate la transportare.

“Castel Mimi promovează natura şi principiile unei afaceri sustenabile. Am lansat o ediție de vinuri Smartpacking care susține aceste valori. Vinurile sunt îmbuteliate în sticla PET din materiale reciclate. Acest ambalaj reduce emisiile de CO2 cu 77% față de sticla standard.

Vinul este complet protejat de UV şi oxigen ceea ce îi oferă o păstrare sigură a calității”, scrie Adrian Trofim, CEO Castel Mimi, pe pagina sa de pe reţelele sociale.

Vinurile din seria Smartpacking pot fi găsite deocamdată în magazinul Castel Mimi, dar producătorul anunţă că în curând vor fi disponibile şi în supermarketurile din întreaga ţară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eveniment #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.