Prima vizită a Nataliei Gavrilița în străinătate. Se va întâlni cu mai mulți oficiali europeni la Bruxelles

În perioada 27-28 septembrie curent, Prim-ministrul Natalia Gavrilița efectuează o vizită de lucru la Bruxelles. Aceasta este prima vizită în străinătate a Nataliei Gavrilița în calitate de prim-ministru, și are loc la invitația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell Fontelles. Șefa Executivului va fi însoțită de vicepremierul şi ministrul Afacerilor Externe, Nicu Popescu. În aceste două zile, va avea întrevederi cu mai mulți oficiali europeni.

Astăzi, 27 septembrie, Natalia Gavrilița va avea întrevederi cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell Fontelles. Tot astăzi, vor mai avea loc două ședințe pentru

Mâine, 28 septembrie prim-ministrul va avea întrevederi cu Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere, cu Adina Vălean, comisar european pentru transport și cu Kadri Simson, comisar european pentru energie.

De asemenea, premierul va participa la un eveniment public, alături de Katarína Mathernová, director general adjunct al Directoratului Vecinătate și Negocieri privind extinderea din cadrul Comisiei Europene și Nicu Popescu.

În aceeași zi, Natalia Gavrilița va avea o întrevedere cu diaspora moldovenească în Belgia. Totodată, în cadrul vizitei la Bruxelles prim-ministrul va oferi mai multe interviuri pentru presa din Occident.

#Bruxelles #intalniri #vizita #discutii #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.