Primele fisuri în domeniul construcțiilor! Autorizațiile, în picaj. O nouă scumpire a apartamentelor?

Apar primele semne de slăbiciune în domeniul construcțiilor, în condițiile în care autorizațiile pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale sunt în scădere cu 12,7% în șase luni ale anului comparativ perioada similară a anului precedent, relevă datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-iunie 2022 s-au eliberat 1094 de autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale, în descreștere cu 14,6% şi 515 autorizații de construire pentru clădiri nerezidenţiale, în descreştere cu 8,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Din totalul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri 53,3% sunt pentru zona rurală.

Chișinăul care concentrează 80% din totalul pieței imobiliare a înregistrat și cea mai mare descreștere a autorizațiilor de construcții (-52), la fel și pentru cele nerezidențiale (-10).

Economistul Veaceslav Ioniță susține că reducerea autorizațiilor de construcții va avea un impact asupra prețurilor la imobile, care și așa sunt în ascensiune urmare a scumpirii materialelor de construcții.

Datele Bursei Imobiliare Lara relevă că în luna iunie prețul mediu al metrului pătrat s-a menținut la 670 de euro la apartamentele vechi. Cele mai scumpe imobile au fost în sectorul Centru al Capitalei – 928 euro, iar cele mai ieftine la Otovasca – 452 euro.

La locuințele noi prețul mediul al metrului pătrat a fost de 805 euro. Cela mai scumpe, la fel, au fost în sectorul Centru al Capitalei – 1080 euro, iar celea mai ieftine la Otovascaa – 538 euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pret autorizatie #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.