Primele fisuri în domeniul construcțiilor! Autorizațiile, în picaj. O nouă scumpire a apartamentelor?

Apar primele semne de slăbiciune în domeniul construcțiilor, în condițiile în care autorizațiile pentru clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale sunt în scădere cu 12,7% în șase luni ale anului comparativ perioada similară a anului precedent, relevă datele Biroului Național de Statistică.

În ianuarie-iunie 2022 s-au eliberat 1094 de autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale, în descreștere cu 14,6% şi 515 autorizații de construire pentru clădiri nerezidenţiale, în descreştere cu 8,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Din totalul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri 53,3% sunt pentru zona rurală.

Chișinăul care concentrează 80% din totalul pieței imobiliare a înregistrat și cea mai mare descreștere a autorizațiilor de construcții (-52), la fel și pentru cele nerezidențiale (-10).

Economistul Veaceslav Ioniță susține că reducerea autorizațiilor de construcții va avea un impact asupra prețurilor la imobile, care și așa sunt în ascensiune urmare a scumpirii materialelor de construcții.

Datele Bursei Imobiliare Lara relevă că în luna iunie prețul mediu al metrului pătrat s-a menținut la 670 de euro la apartamentele vechi. Cele mai scumpe imobile au fost în sectorul Centru al Capitalei – 928 euro, iar cele mai ieftine la Otovasca – 452 euro.

La locuințele noi prețul mediul al metrului pătrat a fost de 805 euro. Cela mai scumpe, la fel, au fost în sectorul Centru al Capitalei – 1080 euro, iar celea mai ieftine la Otovascaa – 538 euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#pret autorizatie #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.