Primul vapor cu containere a plecat de la Odesa, în ciuda blocadei rusești

În dimineața zilei de miercuri, 16 august, o navă de containere a părăsit portul ucrainean Odesa de la Marea Neagră, beneficiind de un nou coridor temporar instituit de autoritățile ucrainene. Acest coridor a fost creat pentru a permite navelor comerciale să plece din porturile ucrainene blocate de Rusia începând cu lansarea războiului în februarie 2022, scrie BBC.

Ucraina a anunțat săptămâna trecută că va institui un „coridor umanitar” în Marea Neagră pentru a permite navelor de marfă să plece din porturile sale, care au fost blocate în urma conflictului cu Rusia. Totuși, Moscova nu a oferit încă clarificări cu privire la respectarea acestui coridor de transport maritim, ceea ce a generat îngrijorare în rândul surselor din industria de transport și asigurări.

Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a informat într-o postare pe Facebook că „O primă navă a folosit coridorul temporar pentru navele comerciale spre/dinspre porturile din Odesa Mare. Este primul vapor care părăsește portul din 16 iulie încoace.” Nava de containere a fost identificată ca fiind JOSEPH SCHULTE, având pavilionul Hong Kong. Aceasta a fost blocată în port din 23 februarie 2022, cu o zi înainte de începerea invaziei ruse.

Vicepremierul a menționat că JOSEPH SCHULTE transportă peste 30.000 de tone de marfă în 2.114 containere. Coridorul creat va avea ca principal scop evacuarea navelor care se aflau în porturile ucrainene Ciornomorsk, Odesa și Pivdenni în momentul declanșării invaziei ruse de amploare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vapor #container #Odesa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.