Probleme pentru migranții moldoveni și georgieni! Germania se pregătește să respingă ferm cererile de azil

Executivul din Germania a decis să declare Georgia și Moldova țări sigure, din perspectiva cererilor de azil, astfel încât autoritățile vor putea respinge cu ușurință solicitările cetățenilor venite din aceste țări de origine, potrivit ministerului de interne. Decizia urmează să fie dezbătută și va fi supusă votului în Bundestag, parlamentul federal unicameral.

Solicitanții de azil din țări sigure se confruntă cu o revizuire accelerată a cererilor lor. Deși procesul de aplicare nu diferă de alți solicitanți, aceștia au mai puțin timp pentru a face recurs dacă sunt respinși, ceea ce nu ar opri deportarea lor.

„Ambele țări vor să adere la Uniunea Europeană. În ambele țări, oamenii nu se confruntă în mod normal cu persecuția politică (…). Deci putem reduce efectiv migrația în acest caz”, a spus Nancy Faeser, ministrul german de interne.

Mișcarea vine în timpul presiunii crescute din partea migrației ilegale în Germania. Cererile de azil în 2023 au atins trei sferturi față de nivelul de anul trecut în iulie.

Traversările ilegale în țară au crescut cu o treime față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit poliției federale. Georgienii și moldovenii au fost implicați doar în 4,5% din cereri în 2023.

Cu toate acestea, mai puțin de 1% dintre aceste cereri au fost acceptate, ceea ce înseamnă că mulți solicitanți respinși ar fi deportați mai repede.

Pentru a accelera și mai mult acest proces, Faeser speră că Germania va „încheia în curând acorduri de migrație cu Georgia și Moldova”. Cele două noi adăugări se alătură statelor membre ale Uniunii Europene, Ghana, Senegal și țărilor din Balcanii de Vest ca țări sigure. Pro Asyl, o organizație pentru drepturile civile, a criticat decizia, argumentând că cele două țări sunt departe de a fi sigure pentru toată lumea. „În Georgia, comunitatea LGBTIQ+ este sub presiune și nu este protejată de atacurile violente ale statului. Situația pentru jurnaliști este și ea îngrijorătoare. În Moldova, romii sunt excluși și discriminați”, a spus grupul într-un comunicat.

#migrație #Germania #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor vrea crearea unei noi funcții de secretar de stat, responsabil de domeniul digitalizării, dar și instituirea Cabinetului Ministrului. Aceste prevederi se conțin într-un proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de instituție.

Potrivit notei informative, noul secretar de stat va gestiona procesul de elaborare a politicilor de digitalizare în domeniu, de coordonare a proiectelor de modernizare tehnologică a sistemelor informaționale și va stabili direcțiile strategice de transformare digitală a proceselor, urmând totodată să asigure cooperarea cu instituțiile Uniunii Europene și cu organismele financiare internaționale pentru implementarea agendei digitale.

Documentul menționează și instituirea Cabinetului Ministrului, cu statut de secție, precizând că „se impune necesitatea instituirii unei noi subdiviziuni, care să asigure consolidarea capacităților și gestionarea coerentă a activităților aflate în competența conducerii ministerului”.

Autorii proiectului mai notează că această structură „va asigura mecanismul coerent de comunicare eficientă cu subdiviziunile structurale ale ministerului, cu autoritățile administrative și instituțiile publice din subordine, în procesul de aplicare a deciziilor” și va contribui la „îmbunătățirea calității actului de guvernare și capacității de a răspunde prompt cerințelor mediului intern și extern”.

În urma modificărilor propuse, efectivul-limită al Ministerului Finanțelor ar urma să crească de la 362 la 367 de unități, iar numărul secretarilor de stat de la patru la cinci, impactul financiar fiind estimat la 2,1 mil. lei, începând cu anul 2026.