Probleme pentru migranții moldoveni și georgieni! Germania se pregătește să respingă ferm cererile de azil

Executivul din Germania a decis să declare Georgia și Moldova țări sigure, din perspectiva cererilor de azil, astfel încât autoritățile vor putea respinge cu ușurință solicitările cetățenilor venite din aceste țări de origine, potrivit ministerului de interne. Decizia urmează să fie dezbătută și va fi supusă votului în Bundestag, parlamentul federal unicameral.

Solicitanții de azil din țări sigure se confruntă cu o revizuire accelerată a cererilor lor. Deși procesul de aplicare nu diferă de alți solicitanți, aceștia au mai puțin timp pentru a face recurs dacă sunt respinși, ceea ce nu ar opri deportarea lor.

„Ambele țări vor să adere la Uniunea Europeană. În ambele țări, oamenii nu se confruntă în mod normal cu persecuția politică (…). Deci putem reduce efectiv migrația în acest caz”, a spus Nancy Faeser, ministrul german de interne.

Mișcarea vine în timpul presiunii crescute din partea migrației ilegale în Germania. Cererile de azil în 2023 au atins trei sferturi față de nivelul de anul trecut în iulie.

Traversările ilegale în țară au crescut cu o treime față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit poliției federale. Georgienii și moldovenii au fost implicați doar în 4,5% din cereri în 2023.

Cu toate acestea, mai puțin de 1% dintre aceste cereri au fost acceptate, ceea ce înseamnă că mulți solicitanți respinși ar fi deportați mai repede.

Pentru a accelera și mai mult acest proces, Faeser speră că Germania va „încheia în curând acorduri de migrație cu Georgia și Moldova”. Cele două noi adăugări se alătură statelor membre ale Uniunii Europene, Ghana, Senegal și țărilor din Balcanii de Vest ca țări sigure. Pro Asyl, o organizație pentru drepturile civile, a criticat decizia, argumentând că cele două țări sunt departe de a fi sigure pentru toată lumea. „În Georgia, comunitatea LGBTIQ+ este sub presiune și nu este protejată de atacurile violente ale statului. Situația pentru jurnaliști este și ea îngrijorătoare. În Moldova, romii sunt excluși și discriminați”, a spus grupul într-un comunicat.

#migrație #Germania #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.