Probleme pentru migranții moldoveni și georgieni! Germania se pregătește să respingă ferm cererile de azil

Executivul din Germania a decis să declare Georgia și Moldova țări sigure, din perspectiva cererilor de azil, astfel încât autoritățile vor putea respinge cu ușurință solicitările cetățenilor venite din aceste țări de origine, potrivit ministerului de interne. Decizia urmează să fie dezbătută și va fi supusă votului în Bundestag, parlamentul federal unicameral.

Solicitanții de azil din țări sigure se confruntă cu o revizuire accelerată a cererilor lor. Deși procesul de aplicare nu diferă de alți solicitanți, aceștia au mai puțin timp pentru a face recurs dacă sunt respinși, ceea ce nu ar opri deportarea lor.

„Ambele țări vor să adere la Uniunea Europeană. În ambele țări, oamenii nu se confruntă în mod normal cu persecuția politică (…). Deci putem reduce efectiv migrația în acest caz”, a spus Nancy Faeser, ministrul german de interne.

Mișcarea vine în timpul presiunii crescute din partea migrației ilegale în Germania. Cererile de azil în 2023 au atins trei sferturi față de nivelul de anul trecut în iulie.

Traversările ilegale în țară au crescut cu o treime față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit poliției federale. Georgienii și moldovenii au fost implicați doar în 4,5% din cereri în 2023.

Cu toate acestea, mai puțin de 1% dintre aceste cereri au fost acceptate, ceea ce înseamnă că mulți solicitanți respinși ar fi deportați mai repede.

Pentru a accelera și mai mult acest proces, Faeser speră că Germania va „încheia în curând acorduri de migrație cu Georgia și Moldova”. Cele două noi adăugări se alătură statelor membre ale Uniunii Europene, Ghana, Senegal și țărilor din Balcanii de Vest ca țări sigure. Pro Asyl, o organizație pentru drepturile civile, a criticat decizia, argumentând că cele două țări sunt departe de a fi sigure pentru toată lumea. „În Georgia, comunitatea LGBTIQ+ este sub presiune și nu este protejată de atacurile violente ale statului. Situația pentru jurnaliști este și ea îngrijorătoare. În Moldova, romii sunt excluși și discriminați”, a spus grupul într-un comunicat.

#migrație #Germania #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.