Procurorii cer arestarea celor 18 persoane reținute în dosarul corupției la IPOT. Au înaintat demersuri

În urma unor percheziții efectuate la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT) au fost reținute 18 persoane, printre care vicedirectorul împreună cu alți cinci responsabili precum și 12 persoane fizice, inclusiv beneficiari ai unor companii. Potrivit Procuraturii, aceștia sunt acuzați de abuz de serviciu, corupere pasivă, corupere activă și trafic de influență. În acest sens, Procurorii au depus demersuri la arestare.

„Procuratura Anticorupție le-a înaintat celor 18 persoane învinuirea și a înaintat demersuri în judecată cu solicitarea de aplicare în privința celor 6 angajați ai IPOT și 2 beneficiari ai unor companii a arestului preventiv pentru 30 de zile, iar în privința altor 10 persoane fizice – arestul la domiciliu pentru 30 de zile. Demersurile procurorilor urmează a fi examinate pe parcursul zilei de astăzi de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

Reținerile învinuiților survin ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate acum două zile la domiciliile, în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate, în rezultatul cărora de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

Potrivit informațiilor, o parte dintre persoanele învinuite și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Proces penal a fost inițiat încă la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro. În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

Urmărirea penală e în plină desfășurare, iar procuratura va reveni cu detalii suplimentar.

#IPOT #procuratura #arest #demers

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.