Procurorii cer arestarea celor 18 persoane reținute în dosarul corupției la IPOT. Au înaintat demersuri

În urma unor percheziții efectuate la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT) au fost reținute 18 persoane, printre care vicedirectorul împreună cu alți cinci responsabili precum și 12 persoane fizice, inclusiv beneficiari ai unor companii. Potrivit Procuraturii, aceștia sunt acuzați de abuz de serviciu, corupere pasivă, corupere activă și trafic de influență. În acest sens, Procurorii au depus demersuri la arestare.

„Procuratura Anticorupție le-a înaintat celor 18 persoane învinuirea și a înaintat demersuri în judecată cu solicitarea de aplicare în privința celor 6 angajați ai IPOT și 2 beneficiari ai unor companii a arestului preventiv pentru 30 de zile, iar în privința altor 10 persoane fizice – arestul la domiciliu pentru 30 de zile. Demersurile procurorilor urmează a fi examinate pe parcursul zilei de astăzi de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

Reținerile învinuiților survin ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate acum două zile la domiciliile, în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate, în rezultatul cărora de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

Potrivit informațiilor, o parte dintre persoanele învinuite și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Proces penal a fost inițiat încă la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro. În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

Urmărirea penală e în plină desfășurare, iar procuratura va reveni cu detalii suplimentar.

#IPOT #procuratura #arest #demers

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.