Procurorii cer arestarea celor 18 persoane reținute în dosarul corupției la IPOT. Au înaintat demersuri

În urma unor percheziții efectuate la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT) au fost reținute 18 persoane, printre care vicedirectorul împreună cu alți cinci responsabili precum și 12 persoane fizice, inclusiv beneficiari ai unor companii. Potrivit Procuraturii, aceștia sunt acuzați de abuz de serviciu, corupere pasivă, corupere activă și trafic de influență. În acest sens, Procurorii au depus demersuri la arestare.

„Procuratura Anticorupție le-a înaintat celor 18 persoane învinuirea și a înaintat demersuri în judecată cu solicitarea de aplicare în privința celor 6 angajați ai IPOT și 2 beneficiari ai unor companii a arestului preventiv pentru 30 de zile, iar în privința altor 10 persoane fizice – arestul la domiciliu pentru 30 de zile. Demersurile procurorilor urmează a fi examinate pe parcursul zilei de astăzi de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

Reținerile învinuiților survin ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate acum două zile la domiciliile, în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate, în rezultatul cărora de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

Potrivit informațiilor, o parte dintre persoanele învinuite și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Proces penal a fost inițiat încă la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro. În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

Urmărirea penală e în plină desfășurare, iar procuratura va reveni cu detalii suplimentar.

#IPOT #procuratura #arest #demers

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a generat un șoc clasic de risc pe piețele energetice globale, susține economistul Iurie Rija. Potrivit analizei sale, piețele reacționează simultan pe două planuri: prin majorarea „primei de risc” pe burse și prin blocaje logistice reale în zona Strâmtoarea Ormuz, a comentat pentru BANI.MD economistul Iurie Rija.

Aproximativ 20% din petrolul mondial și volume importante de gaz natural lichefiat tranzitează această arteră maritimă. Orice perturbare mută piața din echilibru teoretic în regim de stres operațional.

„Pe fondul tensiunilor, cotația Brent a urcat rapid în zona 80–82 dolari pe baril, cu variații zilnice de peste 10–12%. O creștere de la 72 la 82 dolari înseamnă un plus de circa 14%. În paralel, gazul european la hub-ul Title Transfer Facility (TTF) a crescut cu peste 40%, iar prețurile GNL în Asia au avansat cu aproape 39%, a punctat Rija.

În plus, tarifele de navlosire pentru petroliere s-au dublat, iar asigurările de risc de război au fost retrase în anumite rute, ceea ce adaugă costuri suplimentare pentru fiecare tonă transportată.

Pentru Republica Moldova, impactul nu este direct din Orientul Mijlociu, ci prin piața europeană. Motorina importată este corelată cu cotațiile Platts pentru regiunea mediteraneană și cu referința Brent.

Formula economică simplificată a prețului de import este: preț internațional al produsului + cost logistic + taxe + marjă comercială.

„Datele din 3 martie 2026 indică o cotație de 12.628 lei pe tonă pentru referința utilizată la calcul, cu o creștere zilnică de 329 lei pe tonă, echivalentul a aproape 2,7%. Într-o săptămână, avansul cumulativ depășește 750 lei pe tonă, adică peste 6%”, a mai spus Rija.

La pompă, prețul a urcat de la 10,04 lei la 10,67 lei pe litru. Diferența de 0,63 lei reprezintă circa 6,2%, ceea ce indică o transmitere aproape proporțională între piața angro și prețul final.

Potrivit economistului, dacă Brent se stabilizează în intervalul 80–90 dolari pe baril, impactul suplimentar asupra motorinei ar putea însemna încă 3–5% creștere, în funcție de cursul valutar și costurile logistice.

Dacă însă petrolul depășește 100 dolari pe baril, scenariul se schimbă radical. O creștere de la 80 la 100 dolari înseamnă +25%. Chiar dacă transmisia în produsul finit este de 60–70% din șoc, majorarea la nivel angro ar putea ajunge la 15–18%. Aplicat la un preț de 10,7 lei pe litru, acest lucru ar putea împinge motorina spre 12–12,5 lei pe litru, în lipsa unor ajustări fiscale sau valutare.

„Pentru agricultură, efectul este imediat. La grâu, consumul mediu este estimat la 80–100 litri de motorină pe hectar pentru întreg ciclul de producție. O scumpire de 1 leu pe litru înseamnă 80–100 lei suplimentari pe hectar. La o exploatație de 1.000 hectare, impactul ajunge la 80.000–100.000 lei”, susține Rija.

În aceste condiții, marja netă devine extrem de sensibilă la volatilitatea energetică.

Economistul recomandă fermierilor: securizarea stocurilor înainte de vârful sezonier, analiza de sensibilitate în buget pentru scenarii de +5%, +10% sau +20% la motorină, optimizarea logisticii lucrărilor pentru reducerea consumului per hectar și – monitorizarea mecanismelor de compensare a accizei și aprovizionarea anticipată.

Concluzia este că nu ne aflăm încă într-o criză structurală de aprovizionare. Potrivit Agenția Internațională pentru Energie, piața globală rămâne bine aprovizionată, iar producția suplimentară din SUA, Guyana și OPEC+ poate tempera o parte din șoc.