Procurorii cer arestarea celor 18 persoane reținute în dosarul corupției la IPOT. Au înaintat demersuri

În urma unor percheziții efectuate la Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (IPOT) au fost reținute 18 persoane, printre care vicedirectorul împreună cu alți cinci responsabili precum și 12 persoane fizice, inclusiv beneficiari ai unor companii. Potrivit Procuraturii, aceștia sunt acuzați de abuz de serviciu, corupere pasivă, corupere activă și trafic de influență. În acest sens, Procurorii au depus demersuri la arestare.

„Procuratura Anticorupție le-a înaintat celor 18 persoane învinuirea și a înaintat demersuri în judecată cu solicitarea de aplicare în privința celor 6 angajați ai IPOT și 2 beneficiari ai unor companii a arestului preventiv pentru 30 de zile, iar în privința altor 10 persoane fizice – arestul la domiciliu pentru 30 de zile. Demersurile procurorilor urmează a fi examinate pe parcursul zilei de astăzi de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

Reținerile învinuiților survin ca urmare a peste 55 de percheziții desfășurate acum două zile la domiciliile, în birourile de serviciu și automobilele persoanelor vizate, în rezultatul cărora de la angajații IPOT au fost ridicate peste 9 mii de euro și 48 mii lei, care se prezumă a fi rezultatul activității lor infracționale.

Potrivit informațiilor, o parte dintre persoanele învinuite și-au recunoscut vina, iar altele au făcut uz de dreptul lor procesual de a nu da declarații.

Proces penal a fost inițiat încă la începutul acestui an, iar potrivit probatoriului, în intervalul martie – iulie 2021, specialiștii IPOT ar fi pretins și primit de la persoane fizice și beneficiari ai unor companii sume cuprinse între 250 și 2000 euro. În schimbul acestor sume responsabilii diminuau bonitatea solului în studiul pentru terenurile deținute de comanditarii investigațiilor pedologice, prejudiciind astfel bugetul administrațiilor publice locale în proporții deosebit de mari.

Urmărirea penală e în plină desfășurare, iar procuratura va reveni cu detalii suplimentar.

#IPOT #procuratura #arest #demers

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie