Profesoara de 31 de ani care și-a abandonat jobul și s-a angajat la supermarket. Veniturile i-au crescut cu 50%

Salariile din Educație nu au fost niciodată mulțumitoare pentru dascăli, atât la noi, cât și în multe alte țări din Europa sau chiar din SUA. Este și motivul pentru care mulți profesori decid să abandoneze catedra și să se îndrepte spre joburi mai bănoase, chiar dacă cele mai multe sunt considerate ”sub demnitatea” de dascăl.

Maggie Perkins este un exemplu în acest sens. Profesoara americană în vârstă de 31 de ani a renunțat să mai predea în urmă cu un an și s-a angajat la un supermarket. Este mulțumită de veniturile sale, dar și de programul fix care îi permite să aibă timp pentru familie.

„Câștig cât un profesor cu 15 ani de experiență și cu 50% mai mult decât câștigam când am renunțat”, spune ea.

Decizia luată de Meggie a fost intens criticată de apropiații săi. “Când le spun oamenilor ce fac acum, majoritatea mă întreabă: Ăsta e jobul la care ai visat? sau Crezi că este o carieră demnă pentru tine?”, povestește fosta profesoară. Care mai spune că e conștientă că jobul la supermarket reprezintă o retrogradare. “Dar nu îmi mai găsesc împlinirea sau simțul valorii numai în muncă. Prioritatea mea este să am o diferență clară între viața mea personală și cea profesională. Vreau să petrec timp cu soțul meu și cu cei doi copii ai noștri și să urmăresc lucrurile care sunt cu adevărat importante pentru mine. Tocmai de aceea mă bucur să sărbătoresc prima mea aniversare de lucru la Costco (n.r. numele supermarketului la care s-a angajat). Niciodată nu am fost mai fericită”, spune profesoara, care timp de opt ani a predat istorie la gimnaziu și liceu.

În 2022, ultimul an în care a predat, salariul său a fost de 47.000 de dolari pentru întreg anul. “Am lucrat 60 de ore pe săptămână și am făcut tone de ore suplimentare neplătite. Între presiunile administrative, cerințele de testare și rezistența necesară pentru a preda în perioada de vârf a pandemiei, eram epuizată. Am simțit că îmi lipsește un scop. Așa că am început să caut soluții alternative care să-mi ofere puțin spațiu de respirație”, a mai povestit profesoara pentru cnbc.com.

Dascălul spune că a aplicat pentru mai multe locuri de muncă, inclusiv la Costco și Amazon. “În septembrie 2022, am început cu normă întreagă în echipa unui nou depozit. La început, am câștigat 18,50 dolari pe oră – puțin mai puțin decât am câștigat ca profesor. Am făcut săptămâni de lucru de 40 de ore, cinci zile pe săptămână și am primit o mărire de 1 dolar pe oră când am atins 1.000 de ore. Nu după mult timp, echipa de formare în marketing a venit în locația noastră și mi-au arătat că aș putea fi în continuare un educator, însă într-un context diferit. Așa că, atunci când s-a deschis o poziție în Issaquah, Washington, am aplicat imediat. Acum sunt dezvoltator de conținut și formator de marketing pentru biroul corporativ. Creez materiale interne pentru a educa angajații despre politici și procedurile de servicii pentru clienți. Călătoresc în diferite depozite și antrenez noi membri ai echipei. Câștig cât un profesor cu 15 ani de experiență și cu 50% mai mult decât am câștigat când am renunțat la catedră”, a mai povestit Meggie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profa #vinzatoare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.