Profesoara de 31 de ani care și-a abandonat jobul și s-a angajat la supermarket. Veniturile i-au crescut cu 50%

Salariile din Educație nu au fost niciodată mulțumitoare pentru dascăli, atât la noi, cât și în multe alte țări din Europa sau chiar din SUA. Este și motivul pentru care mulți profesori decid să abandoneze catedra și să se îndrepte spre joburi mai bănoase, chiar dacă cele mai multe sunt considerate ”sub demnitatea” de dascăl.

Maggie Perkins este un exemplu în acest sens. Profesoara americană în vârstă de 31 de ani a renunțat să mai predea în urmă cu un an și s-a angajat la un supermarket. Este mulțumită de veniturile sale, dar și de programul fix care îi permite să aibă timp pentru familie.

„Câștig cât un profesor cu 15 ani de experiență și cu 50% mai mult decât câștigam când am renunțat”, spune ea.

Decizia luată de Meggie a fost intens criticată de apropiații săi. “Când le spun oamenilor ce fac acum, majoritatea mă întreabă: Ăsta e jobul la care ai visat? sau Crezi că este o carieră demnă pentru tine?”, povestește fosta profesoară. Care mai spune că e conștientă că jobul la supermarket reprezintă o retrogradare. “Dar nu îmi mai găsesc împlinirea sau simțul valorii numai în muncă. Prioritatea mea este să am o diferență clară între viața mea personală și cea profesională. Vreau să petrec timp cu soțul meu și cu cei doi copii ai noștri și să urmăresc lucrurile care sunt cu adevărat importante pentru mine. Tocmai de aceea mă bucur să sărbătoresc prima mea aniversare de lucru la Costco (n.r. numele supermarketului la care s-a angajat). Niciodată nu am fost mai fericită”, spune profesoara, care timp de opt ani a predat istorie la gimnaziu și liceu.

În 2022, ultimul an în care a predat, salariul său a fost de 47.000 de dolari pentru întreg anul. “Am lucrat 60 de ore pe săptămână și am făcut tone de ore suplimentare neplătite. Între presiunile administrative, cerințele de testare și rezistența necesară pentru a preda în perioada de vârf a pandemiei, eram epuizată. Am simțit că îmi lipsește un scop. Așa că am început să caut soluții alternative care să-mi ofere puțin spațiu de respirație”, a mai povestit profesoara pentru cnbc.com.

Dascălul spune că a aplicat pentru mai multe locuri de muncă, inclusiv la Costco și Amazon. “În septembrie 2022, am început cu normă întreagă în echipa unui nou depozit. La început, am câștigat 18,50 dolari pe oră – puțin mai puțin decât am câștigat ca profesor. Am făcut săptămâni de lucru de 40 de ore, cinci zile pe săptămână și am primit o mărire de 1 dolar pe oră când am atins 1.000 de ore. Nu după mult timp, echipa de formare în marketing a venit în locația noastră și mi-au arătat că aș putea fi în continuare un educator, însă într-un context diferit. Așa că, atunci când s-a deschis o poziție în Issaquah, Washington, am aplicat imediat. Acum sunt dezvoltator de conținut și formator de marketing pentru biroul corporativ. Creez materiale interne pentru a educa angajații despre politici și procedurile de servicii pentru clienți. Călătoresc în diferite depozite și antrenez noi membri ai echipei. Câștig cât un profesor cu 15 ani de experiență și cu 50% mai mult decât am câștigat când am renunțat la catedră”, a mai povestit Meggie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#profa #vinzatoare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.