Profit fabulos pentru acționarului Victoriabank

Profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania a fost de aproximativ 1,05 miliarde lei românești (205 milioane euro) în primul semestru al acestui an, în creştere uşoară faţă de 1,02 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, din care profitul băncii 907 milioane lei, de asemenea în urcare faţă de 901 milioane lei în perioada similară a anului trecut, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Subsidiarele şi participaţiile de capital au contribuit cu peste 139,5 milioane lei la profitabilitatea Grupului BT

Activele Grupului au crescut până la 140,1 miliarde lei (+5,76% faţă de 31 decembrie 2021), iar creditele s-au majorat la 64,9 miliarde lei (+15,58% faţă de 31 decembrie 2021).

Primul semestru a adus, de asemenea, o creştere cu 1.600 de clienţi noi şi aproape 800 de credite, pe zi. BT a atras în prima jumătate a anului peste 285.000 de clienţi, ajungând la 3,75 de milioane.

Depozitele clienţilor au ajuns la 110,9 miliarde lei, din care 72,8 miliarde lei sunt economiile persoanelor fizice iar 38,1 miliarde lei ale persoanelor juridice.

Veniturile operaţionale ale băncii au crescut cu 17,6%, până la 2,8 miliarde lei.

Costul aferent contribuţiei băncii la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a crescut cu 71%, la 151 de milioane lei, impactând negativ rezultatul semestrului, se precizează în comunicat.

În perioada ianuarie-iunie, Banca Transilvania a acordat aproape 140.000 de credite persoanelor fizice şi companiilor, în valoare de 14,17 miliarde lei.

Banca Transilvania a devenit acționarul Victoriabank în anul 2018 după ce a achiziționat împreună cu BERD participația de 66%. Victoriabank este a treia bancă din Republica Moldova după mărime cu active de 16,1 miliarde de lei. La sfârșitul lunii septembrie, banca din Republica Moldova avea credite acordate în sumă de 5 miliarde de lei și depozite de 12,4 miliarde de lei și un profit de 230,3 mil. de lei.

#Victoriabank #acționar #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.