Profit fabulos pentru acționarului Victoriabank

Profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania a fost de aproximativ 1,05 miliarde lei românești (205 milioane euro) în primul semestru al acestui an, în creştere uşoară faţă de 1,02 miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, din care profitul băncii 907 milioane lei, de asemenea în urcare faţă de 901 milioane lei în perioada similară a anului trecut, potrivit unui comunicat al instituţiei.

Subsidiarele şi participaţiile de capital au contribuit cu peste 139,5 milioane lei la profitabilitatea Grupului BT

Activele Grupului au crescut până la 140,1 miliarde lei (+5,76% faţă de 31 decembrie 2021), iar creditele s-au majorat la 64,9 miliarde lei (+15,58% faţă de 31 decembrie 2021).

Primul semestru a adus, de asemenea, o creştere cu 1.600 de clienţi noi şi aproape 800 de credite, pe zi. BT a atras în prima jumătate a anului peste 285.000 de clienţi, ajungând la 3,75 de milioane.

Depozitele clienţilor au ajuns la 110,9 miliarde lei, din care 72,8 miliarde lei sunt economiile persoanelor fizice iar 38,1 miliarde lei ale persoanelor juridice.

Veniturile operaţionale ale băncii au crescut cu 17,6%, până la 2,8 miliarde lei.

Costul aferent contribuţiei băncii la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare a crescut cu 71%, la 151 de milioane lei, impactând negativ rezultatul semestrului, se precizează în comunicat.

În perioada ianuarie-iunie, Banca Transilvania a acordat aproape 140.000 de credite persoanelor fizice şi companiilor, în valoare de 14,17 miliarde lei.

Banca Transilvania a devenit acționarul Victoriabank în anul 2018 după ce a achiziționat împreună cu BERD participația de 66%. Victoriabank este a treia bancă din Republica Moldova după mărime cu active de 16,1 miliarde de lei. La sfârșitul lunii septembrie, banca din Republica Moldova avea credite acordate în sumă de 5 miliarde de lei și depozite de 12,4 miliarde de lei și un profit de 230,3 mil. de lei.

#Victoriabank #acționar #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.